Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Uninominalul: mod de intrebuintare. Explicarea distribuirii mandatelor
Andreea Pora - - - -
2008-11-25
Electorale
0

Votul uninominal, creatie a deputatului PSD Florin Anghel si rezultat al intelegerii dintre PSD si PNL, a nascut de la bun inceput nenumarate controverse. Unic in Europa, uninominalul romanesc este de fapt un proportional rebotezat pentru a da satisfactie partidelor si a induce in eroare electoratul. Distribuirea mandatelor se face dupa o procedura extrem de complicata si, mai ales, total netransparenta. Mecanismul de compensare genereaza o serie de anomalii, cea mai grava fiind aceea ca un candidat plasat pe prima pozitie la el in colegiu poate pierde intrarea in parlament in favoarea altuia plasat pe o pozitie inferioara. Un lucru important a fost trecut sub tacere: in etapa repartizarii mandatelor la nivel de circumscriptie, Biroul Electoral Central face o lista in ordinea descrescatoare a scorurilor candidatilor, indiferent de partid. Este, de fapt, vechea lista de partid. Analiza atenta a legii demonstreaza ca o importanta covarsitoare - peste 80% - o are votul politic.
Norma de reprezentare in România este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. Fiecare partid sau formatiune are dreptul la un singur candidat in fiecare colegiu uninominal, iar cetateanul aplica stampila de vot pe numele unui singur candidat. Singura legatura a acestui sistem cu uninominalul vine de aici, adica din stampilarea unui singur candidat, si din posibilitatea ca un candidat sa fie declarat ales daca a obtinut 50%+1 din voturi in colegiul sau. In rest, sistemul este unul proportional prin modul de repartizare a mandatelor, unul destul de complicat si complet lipsit de transparenta.
Transformarea voturilor in mandate cuprinde mai multe etape.

A. Etape preliminarii de stabilire a numarului de mandate la nivel judetean si national

1) Se numara voturile obtinute de fiecare candidat in colegiul sau, se insumeaza si se centralizeaza la Biroul Electoral Central, care stabileste partidele care au depasit pragul de 5% (de 8% sau 12% pentru aliante sau pragul alternativ), separat pentru Camera Deputatilor si Senat.
2) Se stabileste coeficientul electoral national, prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul de colegii uninominale.
3) Centralizarea si partidele care au trecut pragul electoral se trimit la birourile electorale de circumscriptie (judetene), unde se stabileste coeficientul electoral judetean.
4) Coeficientul electoral judetean se stabileste prin impartirea numarului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid in parte la numarul total de mandate stabilit pentru respectiva circumscriptie.
5) Se stabileste numarul de mandate la care are dreptul un partid in fiecare circumscriptie, prin impartirea numarului total de voturi pe care acesta l-a obtinut la coeficientul electoral. Rezultatul nerotunjit al impartirii reprezinta numarul de mandate directe la care un partid are dreptul in fiecare circumscriptie.
6) Birourile electorale judetene transmit la BEC resturile ramase dupa operatiunea de stabilire a mandatelor directe la nivel judetean, care vor fi folosite in etapa de repartizare nationala a mandatelor.
7) BEC face o lista ordonata descrescator, la nivel de circumscriptie si la nivel de tara, a tuturor candidatilor, indiferent de partidul de la care provin. Ordinea este data de raportul dintre voturile obtinute si coeficientul electoral judetean si coeficientul electoral national.

B. Etapa atribuirii mandatelor

1) La nivelul colegiilor uninominale se atribuie mandate acelor candidati care au obtinut 50%+1 din voturile valabil exprimate in respectivul colegiu.
2) BEJ face o lista ordonata cu toti candidatii dispusi in ordinea descrescatoare a raportului dintre voturile valabil exprimate pe care le-au obtinut in colegii si coeficientul electoral al circumscriptiei judetene. Lista se aplica in colegiile in care nu a fost atribuit niciun mandat candidatilor care au obtinut 50%+1.
3) Din aceasta lista se atribuie mandatele la nivel de circumscriptie.
4) Se face proportionalizarea rezultatului votului, adica se scade din numarul de mandate care revin unui partid numarul de mandate atribuite candidatilor care au obtinut 50%+1. Daca diferenta este zero sau partidul a primit mai multe mandate decat are dreptul din calculul facut prin impartirea numarului de voturi valabil exprimate la coeficientul electoral de circumscriptie, acel partid nu va mai primi niciun mandat in etapa atribuirii la nivel national.
5) Se atribuie la nivel national, pe baza resturilor, mandatele ramase nedistribuite dupa etapa distriburii la nivel judetean. BEC calculeaza prin metoda d’Hondt atribuirea restului de mandate, dupa care comunica BEJ rezultatul final.

TAGS :
Comentarii
Total 0 comments.
Mai multe din Electorale
1696
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22