Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Rusia schimbă jocul politic global
Alexandru Lazescu - - - -
2014-12-22
International
2

În 2014, Rusia a zguduit din temelii, prin intervenția din Ucraina, întregul peisaj geopolitic global. Chestiuni în materie de securitate care păreau ferm tranșate au fost puse brusc între paranteze. În plus, Moscova a luat prin surprindere Occidentul printr-o formulă sofisticată de război hibrid pentru care americanii și europenii par să găsească cu greu soluții de contracarare.

 

 

Atunci când Banca Centrală a unei țări mă­rește peste noapte dobânda de referință de la 10,5 la 17 procente e semn că se în­tâm­plă ceva cu adevărat grav. Această decizie aproape disperată s-a luat la Moscova după ce rubla se prăbușise literalmente în raport cu dolarul. Deși în­tregul context economic în care se află Rusia este de­pri­mant, deocamdată po­pu­laritatea lui Vladimir Putin rămâne în continuare la co­te ridicate. Dar asta nu este nepărat o garanție pe ter­men lung. Pe moment, o parte dintre ruși se mulțumesc să facă haz de necaz. O glumă care circulă în aceste zile la Moscova sună cam așa: care sunt cele trei lucruri care au legătură cu numărul 63? Ei bine, ele sunt: vârsta lui Putin, ni­ve­lul (record negativ) la care a ajuns pa­ri­tatea rublă-dolar și nivelul până la care a coborât prețul barilului de petrol. La un moment dat, cursul de schimb al rublei că­zuse chiar sub pragul de 70, însă între timp deprecierea a fost oprită. Dar pentru as­ta rușii au trebuit să intervină cu 7 mi­li­arde de dolari pe piața valutară. Iar prețul barilului, a cărui scădere are un efect de­vastator asupra Moscovei (68 de procente a fost în 2013 ponderea petrolului și ga­ze­lor naturale în totalul exporturilor Fe­de­ra­ției Ruse, iar jumătate din veniturile bu­ge­tare provin, de asemenea, de pe acest seg­ment), a ajuns chiar sub 60 de dolari.

 

Kremlinul nu se confruntă doar cu un deficit masiv de venituri, ci și cu deteriorarea percepției generale, atât în exterior (re­zultatul fiind exodul ca­pi­ta­lului), cât mai ales în interior (unde oa­menii se obișnuiseră cu ideea unei pros­perități în creștere). Atunci când a preluat puterea, Vladimir Putin le-a propus în fapt rușilor următoarea înțelegere: în schim­bul unui nivel rezonabil de prosperitate și de securitate individuală, ei trebuiau să accepte un regim autocratic. Liderul rus a avut norocul să prindă o perioadă în care prețul petrolului a crescut exploziv (la un moment dat a ajuns aproape de 150 de do­lari pe baril), mai ales ca urmare a rit­mu­lui înalt de creștere economică din China.

 

Iată de ce liderul de la Kremlin, aflat în im­posibilitatea de a mai putea respecta ve­chea înțelegere, le propune acum rușilor una nouă: le cere să facă sacrificii și să-l urmeze în confruntarea geopolitică îm­po­triva unui Occident dușmănos, care vrea să distrugă ființa Rusiei. Dar va funcționa noua înțelegere la fel de bine ca prima? Pentru asta, el are nevoie de conflicte, de confruntări care să stârnească emoții la ni­velul populației. E un joc pe sârmă, care se bazează pe escaladarea situației din es­tul Ucrainei, pe posibila reactivare a unor zone de conflict mai vechi (Transnistria e un bun exemplu) sau pe deschiderea uno­ra noi, dar care poate scăpa oricând de sub control.

 

De câțiva ani buni, Rusia lui Putin se stră­duiește să consolideze o falie care să des­partă lumea creștin-ortodoxă de „Oc­ci­den­tul decadent“. Nu este ceva de dată re­centă și cu atât mai puțin ceva declanșat de criza din Ucraina. E vorba de un proces de mai lungă durată. De peste zece ani, re­torica antioccidentală, cultivată și în mass-media, dar și în manualele școlare, e omniprezentă în Rusia. Doar că acțiunile agresive întreprinse de Mos­cova împotriva Ucrainei au ridicat tonul atacurilor și i-au făcut pe europeni și pe americani să ia act, în sfârșit, de această realitate. Un jurnalist român care s-a aflat o bucată de vreme la Do­neţk îmi spunea că membri din „milițiile pa­trotice“ proruse care se lup­tă acolo i-au mărturisit că se pregătesc de peste trei ani. Nici vor­bă de o reacție spontană la Euromaidanul de la Kiev. Acela a fost doar pretextul. De altfel, precizia chirurgicală cu care s-au derulat acțiunile paramilitare în Crimeea și în regiunea Donbas sunt o dovadă lim­pede că lucrurile au fost minuțios pre­gă­tite din timp.

 

Dar de ce a ales totuși Rusia să considere Occidentul drept principalul său inamic, în condițiile în care mulți analiști con­sideră că o amenințare mult mai serioasă pe termen lung o reprezintă mai degrabă China? Pentru că acest gen de confruntare scoate în relief Moscova în peisajul geo­politic global. Pentru că deseori țările nu se comportă neapărat rațional. Forța re­sentimentelor, indiferent dacă au sau nu o bază reală, nu trebuie niciodată subes­timată. Însă dincolo de asta, pentru Mos­cova amenințarea occidentală nu este în principal una militară, ci de altă natură: difuzia, de exemplu prin Ucraina, a unui mo­del de societate incompatibil cu ac­tualul regim politic de la Moscova. Or, ac­tualul regim de la Moscova, dominat de oameni din structurile de forță ale statului (așa numiții „siloviki“), nu are deloc in­tenția să asiste pasiv la subminarea pro­priei sale baze de putere. În plus, elita na­ționalistă de la Moscova este convinsă în mod autentic că societatea rusă, care are la bază un puternic filon creștin-ortodox, este incompatibilă în chip fundamental cu modelul de societate de tip occidental. Iată de ce Kremlinul încearcă să îmbrace într-o haină ideologică o confruntare geo­politică al cărei obiectiv este modificarea din temelii a statu quo-ului instituit cu 25 de ani în urmă în Europa.

 

În ciuda enormelor dificultăți economice cu care se confruntă țara, liderul de la Krem­lin nu dă deloc semne că ar fi dispus să schimbe cursul politicii sale externe și al retoricii agresive la adresa Occidentului. Și atunci când a rostit discursul despre starea națiunii, și la recenta conferință de presă maraton care a durat aproape patru ore. Deși a recunoscut dificultățile eco­no­mice, Putin le-a pus pe seama manevrelor unui Vest ostil, denunțând ceea ce el a nu­mit „amenințările“ Statelor Unite și ale Uniunii Europene. „Ursul rus“ (o sin­tag­mă pe care o folosește des în ultima vre­me) își va apăra teritoriul (fără a preciza foarte clar până unde se extinde acesta), a declarat el ritos, cerând sprijinul po­pu­la­ți­ei în aceste momente de criză.

 

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1292/foto_lazescu.jpg

Pe 18 decembrie 2014, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a susţinut la Kremlin o conferinţă de presă maraton care a durat aproape patru ore şi la care au fost acreditaţi 1.259 de jurnalişti ruşi şi străini.

 

 

Există pericolul ca mulți să con­sidere în acest moment că Rusia este grav rănită din punct de vedere economic, așa că ame­nințările la adresa securității con­tinentale s-ar fi diminuat considerabil. Or, lucrurile nu stau nici pe departe așa. Mos­cova ahttp://www.phpnewsscript.com/ pus la punct un concept care a primit numele de război hibrid. Există, bi­neînțeles, și o componentă militară. Avi­oane de luptă rusești zboară provocator în imediata apropiere a spațiului occidental, mai ales în zona țărilor baltice. Când Pu­tin s-a aflat la reuniunea G20 din Austra­lia, o flotilă militară rusă a fost deplasată în mod demonstrativ în regiune. Dar aces­ta nu este decât unul dintre elementele de luat în calcul. Chris Donnelly, fost con­si­li­er special al secretarului general al NATO, descrie, pentru Financial Times, un peisaj complex în care Kremlinul acționează pe mai multe fronturi. Iar banii rusești joacă un rol esențial: „Ei angajează drept con­sultanți parlamentari europeni. Cumpără companii. Cumpără bancheri sau îi șan­tajează după vizite efectuate la Moscova. Și apoi este corupția. Rusia recurge cu­rent la mită și utilizează adesea pentru as­ta structuri din crima organizată“. Mai mult decât atât, spune Donnelly, Mos­cova este superioară occidentalilor și în sfera spionajului clasic și a canalelor de influență la care are acces: „Atunci când fostul cancelar Gerhard Schröder ia par­te la sărbătorirea zilei de naștere a lui Vladimir Putin, în aprilie, la doar câteva săptămâni de la anexarea Crimeei, în­țelegem cât de adânc a penetrat Rusia es­tablishmentul politic occidental“.

 

Propaganda externă rusească este și ea extrem de eficientă. Der Spiegel notează că, la Wa­shing­ton, canalul Russia Today (re­botezat RT) are de 13 ori mai mulți telespectatori decât Deutsche Welle. Două milioane de britanici se uită și ei la RT, iar canalul YouTube asociat RT a ajuns la un miliard de vizionări, fiind prima te­leviziune din lume care depășește acest prag simbolic. Și să nu uităm componenta de cyberwar. Atacul cibernetic recent că­ruia i-a căzut victimă Sony, întreprins de către nord-coreeni, a fost un adevărat duș rece. Dacă o țară complet falimentară poa­te întreprinde așa ceva, ne putem imagina ce pot face altele, precum Rusia sau Chi­na. Programul nuclear al Iranului costă mi­liarde de dolari și e greu de ascuns de ochii lumii. Prin contrast, o rețea de câ­teva mii de hackeri (despre Coreea de Nord se spune că ar avea în jur de 1.800) poa­te provoca, la o fracțiune din costuri, efecte devastatoare. „Energetic Bear“ este o astfel de armă cibernetică, infectând ma­siv sisteme de control din infrastructura energetică din Europa. Dacă este activat un atac pe această direcție, se poate pro­voca un blocaj generalizat în distribuția de energie de pe întregul continent. Or, i-a declarat cotidianului Financial Times un oficial de rang înalt dintr-un serviciu de informații occidental, în spatele acestui „microb cibernetic“ se află Rusia.

 

Acest format de război hibrid, de conflict nonliniar este accesibil chiar și unor țări cu resurse relativ limitate, între care une­le, precum Coreea de Nord sau chiar Ira­nul, pot acționa la un moment dat ires­pon­sabil. Și o Rusie destabilizată în plan eco­nomic poate acționa imprevizibil, în sen­sul rău al cuvântului. De aceea, trebuie să fim conștienți că ne așteaptă vremuri com­plicate, cu un înalt potențial de risc.

 

 

TAGS : Rusia Putin Kremlin NATO
Comentarii
profesoru 2014-12-22
Ideile ca Rusia este diferita si superioara moral Occidentului decadent, ca agentii occidentali conspira pentru a schimba conducerea Rusiei sunt vechi si au fost utilizate pentru a obtine adeziunea populatiei la regimul Putin. Dar afirmatiile ca Putin a provocat conflictul cu Occidentul pentru a-si consolida pozitia sau ca ar fi atacat Ucraina si fara Euromaidan sunt povesti. Criza economica este efectul, si nu cauza conflictului cu Occidentul. Putin dorea sa atraga Ucraina in Uniunea Eurasiatica, dar Euomaidanul i-a stricat planurile. Tot ce a mai putut face a fost sa anexeze Crimea si sa ocupe Donbasul, pentru a impiedica macar aderarea Ucrainei la UE si NATO. Aveti dreptate ca vin vremuri grele. Daca Rusia va fi pe punctul de a se prabusi economic, Putin va juca probabil ultima carte: va ataca Tarile Baltice.
avenirv 2014-12-22
"Atacul cibernetic recent că­ruia i-a căzut victimă Sony, întreprins de către nord-coreeni, a fost un adevărat duș rece" ati auzit de Stuxnet ? deci chestia cu atacurile cibernetice se practica ...deci nici un dish rece. nici o tara nu este absolut superioara moral altei tari. poate relativ si acel relativ este...relativ. rusii au facut o greseala majora: si-au plasat tara intr-o zona inconjurata de baze militare, nu rusesti.
Total 2 comments.
Mai multe din International
1154
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22