Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Alegerile din 2008 in cifre
Cristian Preda - - - -
2009-01-06
Electorale
0

Alegerile din noiembrie au fost al saselea test electoral postcomunist. Legea care a stat la baza lor e a patra lege electorala, fiind, ca si cele anterioare, inspirata de o filosofie proportionalista, desi, la referendumul din 2007, 81,36% dintre alegatorii veniti la urne se declarasera favorabili unei formule majoritare (in doua tururi). Singura noutate adusa de lege in distribuirea mandatelor e "premierea" candidatilor care reusesc sa obtina minimum 50%+1 in colegiile in care au concurat, in rest folosindu-se distributia proportionala deja utilizata in trecut.
Corpul electoral a ajuns in 2008 la un maximum istoric de 18,5 milioane de alegatori. Participarea electoratului a urmat curba descendenta afirmata in ultimii ani: de la mai mult de 86% in 1990, in 2008 s-a ajuns la mai putin de 40%. Proportia de buletine valide s-a inscris in limitele cunoscute (circa 95%), iar buletinele albe (o noutate!) reprezinta circa 2% din voturile exprimate.
Din 1990 in 2008, numarul total de formatiuni care au depus candidaturi la alegerile generale, singure sau in aliante, a fost de 200, dar 60% dintre competitori au participat o singura data si doar 13 au fost prezenti la toate alegerile postcomuniste, 11 formatiuni ale minoritatilor si 2 partide (PNL si Partidul Ecologist Roman).
Ca si in 1996, 2000 si 2004, alegerile au avut drept invingator o coalitie electorala: dupa CDR in 1996, Polul Democrat Social din Romania in 2000 si Uniunea Nationala PSD+PUR patru ani mai tarziu, in 2008, cele mai multe voturi le-a primit Alianta politica PSD-PC.
Numarul de partide care au depus candidaturi a scazut mult fata de inceputul tranzitiei. Daca in 1990, pentru mandatele din Camera, concurau 71 de partide, in 2008 am avut 29, dintre care 18 ale minoritatilor. Nu doar numarul partidelor, ci si numarul aderentilor acestora a scazut. Astfel, cele 27 de partide existente in 2003 aveau impreuna 1.735.430 de simpatizanti, adica 10% din numarul cetatenilor cu drept de vot, pentru ca acum cele 21 de partide inscrise la Tribunal sa aiba 1.302.417 membri.
Indicele "numarul efectiv de partide", calculat dupa formula lui Laakso si Taagepera, ne infatiseaza o instabilitate dramatica a scenei politice romanesti: in 19 ani, sistemul nostru politic a experimentat trei formule diferite, trecand de la dominatia cvasiabsoluta a unui partid in 1990, la modelul multipartidist fara partid dominant intre 1992 si 1996, pentru a dobandi in 2000 trasaturile unui sistem multipartidist cu partid dominant. Dupa alegerile din 2004, Romania are din nou un sistem multipartidist fara partid dominant, confirmat dupa scrutinul din 2008. Valoarea medie a acestui indice (3,69) situeaza sistemul romanesc in tabelul alcatuit de Lijphart dupa studiul a 36 de democratii, foarte aproape de cel din Islanda (3,72), cu diferenta ca numarul alegerilor care au avut loc la noi e mai mic. Daca exceptam alegerile din 1990, atunci numarul mediu efectiv de partide are valoarea 4,10, sistemul romanesc apropiindu se astfel de cel belgian.
O surpriza adusa de alegerile recente e diminuarea la circa 6% a voturilor acordate formatiunilor care nu au trecut pragul electoral, in conditiile in care in trecut acesta a fost si de 3 ori mai mare. Numarul de mandate distribuite ca urmare a victoriei "directe" in colegii a fost de 85 la Camera (circa 27%) si de 31 la Senat (circa 22%). Numarul mare de mandate distribuite la nivelul judetului – 160, respectiv 41 – a fost factorul determinant in crearea echilibrului general al reprezentarii.
Sistemul de vot introdus in 2008 a avut efecte inechitabile majore. Asa cum poate constata oricine, nu exista o corespondenta intre numarul de mandate castigate, numarul de locuri intai obtinute in colegii si numarul de colegii castigate cu majoritati absolute: PSD e primul din punct de vedere al locurilor castigate cu 50%+1, primul din punct de vedere al voturilor obtinute la scara nationala, dar al doilea din punctul de vedere al mandatelor obtinute. PNL are 37 de locuri intai la Camera (4 fiind castigate cu mai mult de 50%+1) si 15 locuri intai la Senat (1 cu majoritate in colegiu), dar 65 de locuri de deputat si 28 de senator. PD-L a obtinut 196 de locuri intai in colegii si doar 166 de mandate. Daca luam in seama cea mai mare circumscriptie, cea reprezentata de Municipiul Bucuresti, observam ca, in cele 28 de colegii, doar 3 candidati au obtinut mandatul cu mai mult de jumatate dintre voturile cetatenilor veniti la urne in colegiu (2 de la PSD si unul de la PD-L). PNL, care s-a situat pe locul trei in 25 dintre cele 28 de colegii, obtinand de asemenea un loc doi si doua locuri patru, a obtinut 5 mandate. PD-L s-a situat in 20 de colegii pe primul loc, obtinand 12 mandate, iar PSD, castigator al celorlalte 8 locuri, intai a dobandit 11 mandate, dintre care 4 de pe locul al doilea!
Scrutinul din 2008 nu a modificat radical peisajul partidelor politice. De altfel, doar zece dintre cele 200 de partide care au participat la alegeri din 1990 in 2008 au reusit sa treaca cel putin trei teste electorale. Scrutinul din 2008 a adus doua noutati: prima este pierderea statutului de partid parlamentar de catre PRM, dupa patru legislaturi in care a avut intre 3 si 20% dintre mandate. Pe de alta parte, trebuie notata intrarea in parlament, pentru a treia oara consecutiv, a reprezentantilor PC, ca si in celelalte doua ocazii, in cadrul unei aliante cu social-democratii.
Divizarea familiilor politice si profunda polarizare a sistemului de partide au facut ca articularea majoritatilor sa fie asezata de multe ori sub semnul imprevizibilului si al fragilitatii. Acest fapt este cu atat mai clar cu cat, exceptand alegerile din 1990, care au avut ca rezultat "o majoritate castigata", sistemul electoral a avut ca principala consecinta politica aparitia "minoritatilor naturale" (D. Rae) si, in consecinta, negocierea formarii unor majoritati parlamentare plurale si, in mai multe cazuri, instabile. Trebuie adaugat ca in 1992, 2000 si 2004 aceste majoritati parlamentare nu s au regasit integral la nivelul formulei guvernamentale, cabinetele Vacaroiu, Nastase si Tariceanu fiind minoritare. Scrutinul din 2008 s-a inscris intr-o logica diferita, "marea coalitie" realizata de PSD si PD-L avand la urne doua treimi din voturile exprimate.
Crearea acestei coalitii bicolore mai are o semnificatie: pentru a patra oara dupa caderea comunismului, organizatorii alegerilor au mers in opozitie. Din 1996 incoace, Romania are o cultura democratica bazata pe alternanta.

TAGS :
Mai multe din Electorale
Comentarii
Total 0 comments.
1492
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22