La scurt timp dupa vara terifianta a lui 2012,  USL a incercat sa-si impuna oamenii la sefia DNA si a Parchetului General. Mandatele lui Daniel Morar si Laura Codruta Kovesi expirau in scurt timp, la ministerul Justitiei fusese adusa Mona Pivniceru, o veche adversara a lui Traian Basescu si om de incredere al PNL. Miza era uriasa. In acest context, sub presiunea Comisiei Europene, care cerea insistent un proces transparent de numire in cele doua functii, a fost organizat un proces de selectie. Doar aparent  transparent si in acord cu recomandarile Comisiei, el s-a dovedit in final un esec. Numele propuse de Piviniceru si USL- Tiberiu Nitu pentru sefia Parchetului General si Ioan Irimie pentru cea a DNA- sunt respinse de CSM, care da un aviz negativ, si ulterior de presedintele Traian Basescu.

Va prezentam cronologia acestei prime incercari de numire a sefilor DNA si PG.

• În septembrie 2012, după ”lovitura dată statului de drept” (n.r. expresie preluată din Raportul MCV al Comisiei Europene, din 18 iulie 2012), ministrul Justiției, Mona Pivniceru (PNL), publica procedurile pe baza cărora urma să facă selecția candidaților pentru funcțiile de procuror șef al DNA și procuror general al României. Comisia Europeană ceruse transparentizarea numirilor.

• Pe lângă condițiile obligatorii prevăzute de Legea privind statutul magistraților, ministrul impunea standarde de evaluare a candidaților la funcțiile de șefi ai DNA și Parchetului General, într-un interviu cu durata de 90 de minute, realizat în fața unei comisii formate din ministru, câte un procuror de la DNA și Parchetul General și un psiholog. Cel din urmă criteriu de evaluare menționa ”aspecte legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională” a candidatului.

• Mona Pivniceru a făcut publice aceste criterii la data de 17 septembrie. Perioada de înscrieri începea a doua zi și dura zece zile. Era imposibil ca într-un termen atât de scurt să fie realizat un proiect de management profesionist. În semn de protest față de modul de selecție a candidaților, Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi au anunțat că nu participă la concurs, deși erau cotați ca urmând să facă rocada funcțiilor, având aprecieri deosebite în rapoartele de țară ale Comisiei Europene. Daniel Morar a catalogat competiția ca fiind ”o farsă”.

• Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, îi adreseaza ministrului român al Justiției o recomandare cu privire la transparența selecției și la implicarea CSM în alcătuirea criteriilor, cu o săptămână înaintea publicării acestora. Mona Pivniceru a ignorat scrisoarea demnitarului european.

• La data de 4 octombrie, Ministerul Justiției a anunțat că propunerile sale pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt Tiberiu Nițu si Ioan Irimie pentru funcția de procuror șef al DNA. Selecția candidaților nu a fost publică, dar din comisie au facut parte un psiholog, un procuror de la DNA si unul de la PG. Mona Pivniceru a transmis CSM, spre avizare,  cele două propuneri, fara insa a-si motiva selectia.

• CSM a audiat candidații propuși de ministrul Justiției, în cadrul secției de procurori, pe baza unei metodologii aplicate încă din anul 2006. Pentru a respecta recomandările Comisiei Europene, CSM a decis ca audierea celor doi procurori să fie transmisă live, pe site-ul oficial al instituției (v. linkul http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13664059-csm-discuta-joi-propunerile-pentru-functiile-procuror-general-romaniei-sef-dna.htm ). CSM a pus în discuţie publică proiectele manageriale ale celor doi procurori şi a dat posibilitatea ca societatea civilă, ONG-uri sau persoane interesate să adreseze candidaților întrebări.

• Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a considerat că procurorul Ioan Irimie a avut o capacitate scazută de adaptare la condițiile interviului, a furnizat răspunsuri parțiale, uneori eronate și că nu întrunește "abilitățile necesare exercitării funcției atât la nivelul cunoștințelor teoretice, cât și al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea și principiile care guvernează activitatea procurorilor" din cadrul DNA, cât și din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii asupra structurii pentru care a candidat.

• În cazul lui Tiberiu Nițu, CSM a apreciat că are autocontrol scăzut, rezistență redusă la stres și că nu a dat dovadă de initiațivă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia. CSM a reproșat faptul că din proiectul de management lipsește "cu desăvârșire" orice perspectivă asupra "modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituțională, respectiv orice viziune asupra relaționării cu celelalte instituții implicate direct sau indirect în actul de justiție".  Secția pentru procurori a CSM a remarcat că Tiberiu Nițu nu a identificat măsuri imediate și concrete care "să conducă la acțiuni relevante, care să-l evidențieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acțiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror".

• Cele două propuneri au primit aviz consultativ negativ din partea CSM, dar au fost menținute de către Mona Pivniceru, care le-a transmis ulterior președintelui României pentru a fi numite în funcție.

• Pentru a-și justifica menținerea propunerilor, Ministerul Justiției a publicat, la data de 27 decembrie 2012,  pe site-ul oficial, o analiză  a interviurilor celor doi procurori în fața CSM și în cadrul ministerului (v. http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-12-27-13892974-0-analiza-comparativa-interviuri-procuror-general-sef-dna.pdf ), în care precizează că unii dintre membrii comisiei CSM au încercat să pună în dificultate candidații, folosind ”un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participă magistrați, ceea ce a condus la alterarea semnificativă a climatului de comunicare". Au fost adresate "întrebări 'în cascadă', confuze sau nerelevante, au fost formulate întrebări 'închise' (cu răspuns de tipul da sau nu, care a fost solicitat chiar și în mod expres), unele dintre acestea fiind repetate cu obstinație, dar și întrebări orientate, insinuante”. Unul dintre membrii comisiei era acuzat de către Ministerul Justiției că ”a folosit tehnici indirecte de minimalizare a competenței și cunoștinței candidaților prin folosirea unor "expresii insinuante" precum: "aveți idee?", "aveți vreo idee", "vă intreb doar dacă știți", "haideți că vă spun eu […] ca să vorbim în cunoștință de cauză", "trebuie să știm despre ce vorbim", "vi le spun eu", "nu ne dați lecții", "o idee nu aveți?", "vă spun eu ceva", "mai departe, că trebuie să fim corecți".

• Modul în care au fost audiați cei doi procurori a permis opiniei publice să constate că nu erau cele mai potrivite propuneri pentru funcțiile de șefi ai parchetelor, ceea ce a stârnit reacții dure din zona politică a USL.

• La data de 18 ianuarie 2013, președintele României anunță că a respins propunerile și a criticat modul netranasparent al selecției procurorilor propuși. El a argumentat că interesul public față de cele doua funcții este extraordinar, iar CSM a procedat corect prin faptul că audierea celor doi candidați a fost publică, nefiind normale criticile liderilor USL față de modul cum a decurs audierea. Traian Băsescu a adăugat că Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi nu aveau nicio șansă în procedura de selecție a Ministerului Justiției și de aceea au ales să nu se "compromită".

• Mona Pivniceru anunță că într-o săptămână va relua procedurile unei noi selecții pentru procurorul general și procurorul șef al DNA. Până la data de 27 martie 2013 însă, când Mona Pivniceru demisionează din funcția de ministru pentru a prelua mandatul de judecător la Curtea Constituțională a României, procedurile nu sunt reluate. Premierul Victor Ponta preia funcția de minsitru interimar al Justiției.