Europa după Paris

Foarte probabil, va crește presiunea asupra guvernelor europene pentru respingerea fluxului de imigranți, iar legătura dintre imigrație şi terorism va fi exploatată de partidele de extremă dreaptă.

Ce va urma? Cum se va schimba viața oamenilor la Paris, dar și la Londra, Roma sau Berlin, toate orașe care se pot aștepta oricând la atentate si­mi­lare? Care va fi reacția Occidentului după tra­gedia de vineri seară din capitala Franței? Și cum e posibil ca o organizație ca ISIS să dea literalmente peste cap viața planetei? Ia­tă tot atâtea întrebări cu posibile răspunsuri complicate și mai ales deprimante.

Duminică seara a fost un moment dramatic de panică la Paris printre cei adunați în zona Place de la Ré­pu­blique pentru a aprinde lumânări și a se reculege în memoria celor uciși în timpul atentatelor din vinerea tre­cu­tă. O alarmă falsă datorată unui foc de artificii i-a făcut pe toți să se îm­prăș­tie îngroziți, călcând peste flori și lu­mâ­nări. Chiar polițiștii din zonă pă­reau depășiți de evenimente. A fost o dovadă vie a imensei traume su­fe­rite de parizieni. Simon Kuper, jur­na­list la Financial Times, care de 13 ani tră­iește în capitala Franței, se teme că „frica și pericolul vor deveni la Pa­ris noul normal“. Nimeni nu mai are garanții că, odată ieșit în oraș, la o ca­fenea, la teatru sau la un meci, nu va nimeri în mijlocul unor astfel de aten­tate. Sau că persoanele din familie, prietenii nu se vor găsi în aceeași situație. Nu e deloc ușor să trăiești zi de zi într-o astfel tensiune. Așa cum se întâmplă, de pildă, în Israel.

Unul dintre cei scăpaţi cu viaţă din atentatele de la Paris.

Al doilea eveniment important, tot duminică, a fost confirmarea unei in­formații care circula deja în spațiul pu­blic: unul dintre teroriști, dintre cei care s-au aruncat în aer, a intrat în Eu­ropa în fluxul de re­fu­giați. Fapt confirmat de o viză de intrare pe care respectivul o pri­mise de la autoritățile grecești din insula Le­ros la începutul lunii oc­tombrie. Este un de­taliu exploziv și cu o ma­re încărcătură politică, în con­tex­tul dezbaterii aprinse legate de criza migrației. Pentru că e greu de crezut că nu mai sunt și alți teroriști ames­tecați printre refugiați. Avantajul uti­lizării acestui circuit de acces către Eu­ropa Occidentală este acela că ji­ha­diștii scapă de monitorizare la tre­ce­rea prin punctele de frontieră. Ceea ce, evident, complică enorm viața ser­viciilor secrete. Citând o sursă sau­di­tă, CNN avansa ideea că numărul de infiltrări ISIS în Europa este atât de mare, încât serviciile de informații de pe continent nu pot face față.

Cei care se opun acceptării imi­gran­ților pe continent vorbesc de mai mul­tă vreme despre acest pericol. Însă, de partea cealaltă, s-a replicat mereu că la mijloc e doar paranoia. Iată că acum există o dovadă palpabilă, con­cretă, că lucrurile nu stau așa. Dar dacă informația în sine nu e noutate, impactul politic al confirmării ei este considerabil, pe mai multe direcții.

1. Vor apărea tensiuni suplimentare în interiorul UE; țările din Estul Eu­ropei care se opun primirii de re­fu­giați în baza unor cote stabilite la Bru­xelles vor utiliza cu siguranță ar­gu­mentul în favoarea lor, lucru pe care deja noul guvern de la Varșovia l-a făcut.

2. Se vor adânci în Germania dis­putele din interiorul coaliției aflate la guvernare pe tema imigranților și în ge­neral criticii Angelei Merkel vor avea un nou front de atac.

Parizienii au transformat în adevărate altare locurile în care au atacat teroriştii.

3. Va crește presiunea asupra gu­vernelor, nu doar din Franța, ci și din alte state occidentale, pentru res­pin­gerea sau cel puțin limitarea severă a fluxului de imigranți, iar această le­gă­tură imigrație - terorism va fi ex­ploatată cu siguranță de partidele de extremă dreaptă; vom vedea, din acest punct de vedere, ce se va în­tâmpla în Franța la apropiatele alegeri regionale.

Dar dincolo de aceste așteptări nu tocmai fericite, pentru că riscă să afecteze chiar osatura construcției eu­ropene, probabil că mulți se întreabă de ce rezistă și, iată, funcționează cu succes ISIS, ca mașinărie teroristă, în condițiile în care are ca adversari aproape toate marile puteri militare ale lumii. Orientul Mijlociu este o ade­vărată tablă de Go, în care ISIS ocupă o poziție strategică importantă din punctul de vedere al tuturor actorilor implicați. Deși, practic, toată lumea vrea cu adevărat să scape de ISIS, eli­minarea organizației nu ocupă nea­părat locul întâi pe lista de priorități. La baza acestor calcule se află riva­li­tățile fundamentale sunni-shiite, cu Iranul de o parte și Arabia Saudită și țările Golfului, pe de alta. În plus, pentru Turcia, care are și ea ambiții regionale, un eventual stat kurd in­dependent, desprins din Irak, ar fi un adevărat coșmar. Pentru Rusia și Iran, de exemplu, existența ISIS oferă ar­gumente pentru menținerea la pu­tere a regimului Assad. De aceea au tot interesul să se îndrepte în mod real împotriva ISIS doar după ce vor stabiliza la Damasc un regim care le este favorabil (cu sau fără Assad). De partea cealaltă, pentru Arabia Sau­dită, ISIS este deocamdată util pentru că împiedică Teheranul, care con­tro­lează în bună măsură guvernul de la Bagdad, să-și extindă influența în în­tregime asupra Irakului, făcând jonc­țiunea cu Siria, unde deocamdată se află la putere tot un regim proiranian. În timp ce americanii, care o bună bucată de vreme au evitat să se im­plice în conflictul din Siria, sunt prinși între interesele, adesea di­ver­gente, ale aliaților lor, Turcia (mem­bru NATO) și Arabia Saudită, și do­rința considerată de mulți utopică de a găsi o soluție politică a crizei, care să ducă și la îndepărtarea lui Assad de la putere. Din păcate, atentatele de la Paris, deși reprezintă o pro­vo­ca­re majoră pentru Occident în an­sam­blu, nu schimbă fundamental această complicată țesătură de interese con­tradictorii, care fac din Siria un ade­vărat butoi cu pulbere, aproape im­posibil de gestionat.