Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Camera Deputaților hărnicește la legea lui Dragnea
2015-12-02
0

După ce a trecut pâș-pâș de Senat, Legea privind promovarea demnității umane și a toleranței față de diferențele de grup, pe scurt, „Legea defăimării sociale“, inițiată de pesedistul Liviu Dragnea, a intrat la comisii în Camera Deputaților.

 

Criticată de societatea civilă pentru concepția juridic ineptă, dar și pentru potențiale efecte ne­gative asupra libertăților cetățenești, mai ales asupra libertății de exprimare, „Legea de­făimării sociale“ s-a dus îna­inte fără să bage de seamă mormăielile civice. Or­ga­ni­za­țiile media de notorietate au transmis parlamentarilor ob­servații pertinente, arătând că legea conține prevederi de­ja existente în legislația ro­mâ­nească, care au generat și ins­tituții cum este Consiliul Na­țional pentru Combaterea Discriminării sau Departamentul pentru ega­li­tate de șanse din guvern. Noile coduri conțin articole detaliate pentru apărarea dreptului la demnitate, inclusiv după moarte. La ce i-ar mai trebui condamnatului penal Dragnea încă o lege, și încă împotriva „defăimării sociale“? Juriștii ONG-urilor opinează că suplimentul de protecție vizează partidele sau asocierile de tip mafiot, care nu mai pot fi criticate ca grup. Încă din definiția defăimării sociale extensia es­te vizibilă: „fapta sau afir­mația prin care o persoană es­te pusă în situație de in­fe­rioritate pe temeiul apar­te­nen­ței sale la un anumit grup social“, adică, acea „ca­te­go­rie de persoane care se dis­ting din punct de vedere so­cial prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, ra­să, religie, origine etnică, lim­bă maternă, tradiții culturale, apartenență po­litică, orientare sexuală, origine socială, ave­re, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA“. De exemplu, afirmația di­fuzată în mass-media sau pe rețelele so­cia­le că PSD ar reprezenta un „partid al pe­na­li­lor“ sau exprimarea „parlament al corupților“ va fi considerată defăimare socială și ar putea fi sancționată cu amenzi penale de până la 60.000 lei. Este inadmisibil ca încă o lege, pe lângă atâtea altele, să arunce în spațiul jus­ti­ției definiții neclare, formulări ambigue care per­mit abuzuri și protejează „grupuri sociale“ in­certe. Legea lui Dragnea, cu atât mai per­fi­dă, cu cât invocă modele europene, face par­te din strategia de autoprotecție a par­la­men­tarilor și politicienilor împotriva cărora au ie­șit recent zeci de mii de oameni cerând in­te­gritate. Ca de obicei, modelului i se ia carcasa și se umple cu un conținut cu sens schimbat. Dintr-o lege care în alte democrații apără prin­cipiul nediscriminării și al bunei convie­țuiri, varianta românească s-ar adăuga la și­rul de privilegii pe care politicienii noștri și l-au fabricat. Convenția Organizațiilor de Media, în­trunită la Sinaia între 19 și 22 noiembrie 2015, a reflectat asupra consecințelor acestei legi și a decis să își trimită reprezentanții la lucrările din comisii, pentru a reitera observațiile trans­mi­se deja, degeaba, Senatului. COM crede că o astfel de lege este redundantă și nu ar fi necesară, dar, dacă ea ar trece de Camera decizională, ar trebui drastic amendată.

 

La întrunirea de la Sinaia, organizațiile de media din COM au elaborat, la inițiativa Ac­tiveWatch și a CJI, o analiză a relatărilor din mass-media a cazului Colectiv. Cele mai gra­ve încălcări ale normelor etice au fost re­levate, împreună cu unele recomandări care trimit la respectarea Codului Deontologic Uni­ficat și la consultarea Ghidului de bune prac­tici pentru mediatizarea situațiilor traumatice. Iată constatările: imagini cu puternic impact emoțional neblurate de la locul incendiului, cu persoane afectate sau decedate; accentul pe elementele morbide, pe durerea rudelor, într-o notă lipsită de respect și de empatie față de suferințele celor implicați; verdicte și judecăți de valoare care au pus într-o lumină proastă fie victimele și apropiații acestora, fie persoane sau instituții care au contribuit la operațiunile de salvare, fără verificarea in­for­mației și consultarea părților implicate sau acuzate; prezentarea funeraliilor victimelor in­cendiului cu încălcarea recomandărilor CNA; promovarea în spațiul public a unor speculații morbide, fără bază factuală (de exemplu, „Numărul morților este mult mai mare, dar e ascuns“); exploatarea laturii senzaționale a tra­gediei. Conduita nedeontologică a mass-me­dia lasă, la rându-i, răni adânci.

TAGS : Brindusa Armanca Dragnea Colectiv
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1847
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22