„Ca fiu al unui imigrant, înțeleg instinctul uman de a căuta o viață mai bună, dar nu putem oferi tuturor o casă“

Octavian Manea | 08.12.2015

Pe aceeași temă

Interviu cu SYED KAMALL, președintele Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Syed-Kamall.jpg

 

Recent, David Cameron a prezentat propunerile britanice privind reformarea UE. Unele dintre statele membre sunt destul de interesate de adoptarea lor. Cum vedeți relația dintre un nucleu al UE tot mai integrat în jurul euro și restul Uniunii?

 

David Cameron a spus clar că propunerile pe care le-a avansat au ca scop promovarea reformei în întreaga Uniune. Un exemplu îl reprezintă gestionarea provocărilor la adresa competitivității UE, în sensul în care trebuie să profităm de economia globală prin înlăturarea barierelor existente în calea comerțului și prin eliminarea obstacolelor din calea antreprenorilor, creatorii locurilor de muncă de care economia noastră are nevoie.

 

În ceea ce privește zona euro, asistăm la o dezbatere în jurul întrebării: are zona euro nevoie de mai multă integrare politică și centralizare pentru a supraviețui? În opinia mea, problemele zonei euro au fost amplificate de nerespectarea regulilor cuprinse în Pactul de Stabilitate și Creștere, în special cele care fixează limite stricte de îndatorare și deficit. Pactul a fost încălcat în primul rând de Franța și Germania, dar li s-a permis să ignore regulile. Așadar, de ce ar fi nevoie de reguli suplimentare care să fie rescrise în funcție de împrejurări, când putem avea mai puține reguli, care să asigure disciplina de care avem nevoie, fără o centralizare care elimină puterea instituțiilor politice naționale pentru a le agrega la un nivel de guvernare care scapă de sub orice control? Avem nevoie de o monedă comună, bazată pe reguli clare, pe care țările să le urmeze, nu de consolidarea controlului politic la Bruxelles și Frankfurt.

 

David Cameron a spus că, în calitate de lider al unei țări care probabil nu va adera niciodată la euro, și în cazul în care consolidarea zonei euro va continua, atunci Marea Britanie va avea nevoie de o distincție clară între euro și piața unică, care ar trebui să rămână un spațiu deschis tuturor celor 28 de state. Așadar, este nevoie de proceduri care să preîntâmpine o eventuală alianță a zonei euro în procesul stabilirii regulilor pieței unice, în special atunci când se stabilesc norme care ar putea afecta industria serviciilor financiare din Marea Britanie. Nu căutăm un avantaj special pentru Marea Britanie, ci doar o garanție clară că nu vom fi dezavantajați pe piața unică pentru decizia de a nu adera la moneda euro.

 

Cum vede ECR cele două crize majore care afectează grav Uniunea: migrația și terorismul? Vedeți necesar un mecanism paneuropean care să gestioneze problema terorismului?

 

Este întotdeauna simplist să conexăm imediat cele două probleme, migrația și terorismul. Și nu trebuie să uităm că mulți dintre teroriști și oamenii radicalizați provin din familii din clasa de mijloc și sunt imigranți la generația a doua sau a treia născuți în țările UE.

 

Cred că schema de relocare a Comisiei a transformat atmosfera de cooperare din cadrul UE, care exista la începutul acestui an, într-una predispusă la învinuiri și arătatul cu degetul. O parte dintre mesajele pe care unii lideri le-au transmis au contribuit la amplificarea crizei migrației, prin deschiderea largă a ușilor pentru oricine. Și aceiași oameni care au deschis ușa din față sunt și cei care acum încearcă să o închidă, dar mesajul a fost deja transmis.

 

Eforturile noastre trebuie să se concentreze pe stabilizarea situației. Asta înseamnă că eforturile trebuie să înceteze să fie centrate pe cât de mulți oameni trebuie să preia fiecare țară și să revenim la elementele de bază ale politicii internaționale în materie de azil: consolidarea frontierelor externe ale UE și, în cazul în care oamenii cer azil, atunci ei trebuie să aplice, urmând să fie evaluați și procesați. Refugiații autentici ar trebui să fie ajutați, în timp ce ceilalți trebuie repatriați.

 

Între timp, avem nevoie de resurse semnificative pentru a susține statele aflate în linia întâi și pentru a construi tabere de refugiați în țările vecine Siriei. Premierul meu s-a concentrat mai degrabă pe relocarea a 20.000 dintre persoanele cele mai vulnerabile din taberele de refugiați decât să acorde prioritate acelora care au plătit un traficant.

 

Ca fiu al unui imigrant, înțeleg instinctul uman de a căuta o viață mai bună, dar nu putem oferi tuturor o casă și nu ar trebui să recompensăm migranții economici care încearcă să ocolească sistemele de imigrație existente, cerând azil.

 

În ceea ce privește terorismul, avem nevoie de o cooperare intensificată la nivelul UE între serviciile de informații, precum și de un registru al pasagerilor UE (o propunere specifică, la care lucrează grupul meu), care va acționa ca un instrument esențial pentru detectarea activităților teroriste, prin identificarea unor tipare comportamentale bazate pe informațiile date în momentul în care se rezervă un zbor.

 

Grupul meu a spus întotdeauna că trebuie să răspundem amenințării cu care ne confruntăm, dar, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că nu pierdem din vedere libertățile pe care încercăm să le apărăm. Toate sistemele de colectare a informațiilor pe care le punem în aplicare trebuie să aibă standarde riguroase pentru a proteja spațiul privat.

 

În cazul în care colectarea de informații nu este îmbunătățită, atunci vor exista tot mai multe presiuni pentru reintroducerea controalelor la frontierele din toată Europa. Deoarece prevenția și detectarea se bazează în primul rând pe informații, în epoca noastră, suplimentarea controalelor la frontieră în sine nu îi va opri în mod necesar pe teroriști, dar acestea ar putea fi necesare de la caz la caz. Tot mai multe state își închid astăzi granițele, pentru că am eșuat în mod fundamental să avem frontierele externe eficiente. Restabilirea încrederii în frontierele externe este esențială.

 

Pentru țările din Est - în special pentru Polonia și România -, Rusia este o amenințare clară. Acestea se tem că o normalizare a relației între Moscova și Occident, pe fondul cooperării din Siria, le-ar afecta propria lor securitate. Care este poziția grupului dvs. în acest sens?

 

ECR are mulți deputați din Europa Centrală și de Est și împărtășim preocuparea că agresiunea rusă în Ucraina și anexarea Crimeei ar putea fi date la o parte, pe fondul necesității de a colabora cu Rusia în Siria. Acest lucru nu poate fi iertat sau uitat și nu putem fi atât de naivi încât să subestimăm ambițiile Rusiei.

 

Cu toate acestea, suntem de părere că nu va exista o soluție pe termen lung la criza siriană, în absența unui acord cu Rusia privind soarta lui Assad și tranziția sa de la putere. Deci, există zone în care s-ar putea să vrem să lucrăm cu Rusia, dar nu cred că ar trebui să renunțăm la poziția noastră tranșantă împotriva agresiunii ruse în vecinătatea noastră și împotriva eforturilor Rusiei de a destabiliza UE.

 

Este o relație foarte complicată, dar cred că putem păstra o distincție clară între țările de care avem nevoie pentru a lucra cu ele în Siria în sprijinul unui interes comun și aliații noștri, printre care Rusia cu siguranță nu se află.

 

Intervenția Rusiei a ridicat miza războiului sirian, riscând să îl transforme într-un câmp de luptă proxy între Rusia și Occident. Alternativa la a lucra împreună pentru a găsi o soluție politică este soluția militară, care ar putea fi devastatoare. Deci, avem un interes comun, dar nu suntem prieteni.

 

Trebuie să continuăm să ne pregătim împotriva agresiunii ruse, dar și să asigurăm o prezență puternică a NATO la granițele noastre estice. De asemenea, trebuie să punem în aplicare și alte măsuri pentru a ne proteja securitatea, precum diversificarea surselor de energie și suplimentarea interconexiunilor dintre rețelele energetice.

 

Oare trebuie Europa să se implice, prin intermediul UE și al NATO, într-o operațiune de stabilizare a Orientului Mijlociu, pentru a rezolva problema ISIS?

 

Trebuie să eliminăm elementele de comandă și control ale ISIS din Siria și Irak, precum și sursele care contribuie la radicalizare în propriile noastre țări. Ar fi prea simplist să spunem că bombardarea Siriei sau o intervenție terestră în Irak va rezolva această problemă, dar în mod clar va fi nevoie de o operațiune militară de amploare pentru eliminarea Statului Islamic.

 

În ceea ce privește aspectul militar, NATO ar trebui să fie piatra de temelie a operațiunilor noastre, deoarece se bazează pe logistica americană. Nu avem nevoie de o armată europeană, dar țările europene ar trebui să-și respecte angajamentele NATO privind cheltuielile de apărare, dar nu văd nici un motiv pentru a dubla ceea ce avem în NATO doar pentru a flutura drapelul UE undeva în lume - mai ales că mă tem că, foarte probabil, trupele vor veni predominant din unul sau două state.

 

Cu toate acestea, UE poate juca un rol special în răspândirea de bune practici legate de prevenirea radicalizării sau prin promovarea unei mai bune integrări a comunităților musulmane. Această amenințare nu este una care poate fi rezolvată pe calea armelor, ci printr-o combinație de putere militară, intelligence și politici de integrare. Cu toții avem un rol important de jucat în combaterea ISIS.

 

Am mai scris despre factorii care contribuie la radicalizare și despre unele dintre problemele de identitate cu care se confruntă mulți dintre tinerii din a doua sau a treia generație de musulmani. Corectitudinea politică nu trebuie să împiedice vreodată efortul nostru de a le combate, dar ar trebui să lucrăm pentru a rupe legătura dintre musulmanii tineri vulnerabili, care se confruntă cu o criză de identitate, și seducerea tinerilor vulnerabili pentru a deveni teroriști.

 

Interviu realizat de OCTAVIAN MANEA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22