Pe aceeași temă
"După aceste măsuri, garduri între state membre UE din Schengen și non-Schengen sau chiar între state Schengen, iată că dobândește teren discuția legată de consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Inclusiv ideea de poliție de frontieră a UE. Acum lumea începe să pară mai preocupată de asigurarea frontierelor UE și nu ca fiecare să se descurce cum poate, unul cu garduri, altul fără garduri.
Din această perspectivă, România fiind percepută ca o țară de frontieră externă a UE, care s-a dovedit că are o frontieră externă sigură, eu văd aici, cu prudența necesară, un element care poate să ducă la un argument în plus. În sensul că intrarea României în spațiul Schengen este un aset pentru UE în ansamblul său. România e o foarte importantă componentă din frontiera externă a UE", a declarat ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, într-un interviu acordat DCNews.
La Consiliul de iarnă al Consiliului European, șefii de state și de guevrne discută din nou problema migrației, iar consolidarea granițelor externe ale Uniunii reprezintă punctul central al soluției.
România îndeplinește condițiile tehnice de aderare la Schengen, însă este refuzată din motive politice.
Șeful Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, declara in octombrie că acceptarea României este blocată din cauza coruptiei și explica: aceasta reprezinta o problema in conditiile in care “pot exista graniceri care accepta foloase”.
"In principiu, pozitia Romaniei pe aceasta tema nu e una gresita. S-a spus ca atat timp cat criteriile tehnice sunt indeplinite, ar trebui sa i se permita aderarea si de ceva vreme Romania indeplineste aceste criterii tehnice de aderare la Schengen.
Insa (...) ce folos are o frontiera bine securizata din punct de vedere tehnic, ireprosabila, daca pot exista graniceri care, in schimbul unor foloase, unor sume de bani, lasa sa treaca autocare cu refugiati?", a spus oficialul german, intr-o conferinta de presa la Bucuresti.
Krichbaum a adaugat ca la Comisia Europeana trebuie sa se puna intrebarea referitoare la eficienta luptei impotriva coruptiei, inainte sa se inceapa procesul de aderare la spatiul Schengen.
In plus, oficialul german a vorbit despre o repartizare echitabila a sarcinilor statelor membre ale UE in criza migrantilor, subliniind ca nu se pot face concesii pe tema aderarii la spatiul Schengen in functie de cotele de refugiati acceptate de o tara.
Este stiut deja faptul ca Franta a fost cea mai vehementa voce impotriva introducerii pe agenda Consiliului JAI a aderarii Romaniei la spatiul Schengen. In context, Bucurestiul nu a insistat si a acceptat amanarea discutiilor, un eventual vor negativ insemnand reluarea intregii proceduri de aderare.
Krichbaum a criticat Parlamentul de la Bucuresti pentru faptul ca “franeaza” o reforma in privinta confiscarilor extinse.
"DNA-ul isi doreste, de pilda, o reforma (referitor la confiscarile extinse, n.r.). Constatam ca daca cineva franeaza acest demers, o face Parlamentul. In Germania, in cazul confiscarilor extinse, lucrurile stau foarte limpede, aceasta masura este inscrisa deja in sentinta finala, procedandu-se imediat la executarea sa. Cred ca este nevoie si in Romania de o procedura urgentata. Acest subiect se va gasi si in urmatorul raport MCV", a mai spus neamtul.
El a subliniat ca in momentul de fata se recupereaza doar 10% din prejudiciu si ca lucrurile merg "intr-o maniera greoaie".
