2015, trei actori și mulți figuranți

 Derutat după KO-ul aplicat de Klaus Iohannis, PSD nu a putut scăpa de Victor Ponta, care reprezenta singura soluție de a rămâne la putere. Norocul i s-a schimbat însă dramatic.  Finele anului îl prinde în opoziție, fără majoritate parlamentară, cu Ponta în vizită în China și cu un guvern de tehnocrați.Nici UNPR nu are motive de voioșie, stă pe strapontina majorității, s-a prăbușit în sondaje, iar generalul Oprea este fugărit de problemele de plagiat. Cât despre liberali, îmbătați de fericirea victoriei neașteptate la prezidențiale, s-au culcat pe lauri și pe popularitatea lui Iohannis, uitând să mai facă și opoziție. Guvernul din umbră a rămas o amintire, Cătălin Predoiu a ajuns din viitor premier actual șef la organizația București, iar Cristian Bușoi, expresia inedită a modului în care PNL a interpretat mesajul Străzii, candidat la București. Sondajele, în care PNL bate pasul pe loc, mai mult în spatele PSD, vorbesc de la sine.

Victor Ponta, actorul rebranduit

Primul lucru pe care l-a făcut Ponta după ce s-a întors din Dubai, unde fugise să-și „sărbătorească“ eșecul în prezidențiale, a fost să-și elimine adversarii din interiorul partidului: i-a exclus pe Mircea Geoană și Marian Vanghelie, care îndrăzniseră să-l declare cu voce tare ca fiind principalul vinovat pentru pierderea alegerilor. În același lot l-a inclus și pe amicul Dan Șova, imputându-i că îl atacase pe Liviu Dragnea. Ponta împușcase doi iepuri dintr-o lovitură: își eliminase concurența și îl liniștise pe Dragnea. Pentru el avea alte planuri, în viitorul apropiat.

Pe 18 februarie, luându-i prin totală surprindere pe liberali, Victor Ponta și Darius Vâlcov anunțau că guvernul a avut pe ordinea de zi, în primă lectură, noul Cod fiscal. Reducerea TVA de la 24 la 20%, scăderea contribuțiilor sociale și scăderea cotei unice de la 16 la 14% (din 2019) erau pilonii principali ai noului Cod fiscal, apreciat de mulți analiști ca fiind mai liberal decât al liberalilor. PNL, care tot anunța de prin decembrie lansarea programului de guvernare și pe care, în sfârșit, urma să-l prezinte pe 28 februarie, a fost prins în offside. La evenimentul ce urma să relanseze PNL, liberalii nu mai aveau cu ce se lăuda. Vreme de opt luni, Codul fiscal a ținut capul de afiș al scenei politice legislative și a fost folosit ca rebranding pentru Victor Ponta. În martie, încrederea în primul ministru se situa la 23%, conform unui sondaj CSOP, în timp ce în octombrie urcase la 36%, conform unui sondaj Sociopol, cu toate că în acest timp Victor Ponta a fost acuzat în dosarul lui Dan Șova, a dat bir cu fugiții în Turcia și a renunțat la conducerea PSD. Doar revolta declanșată de tragedia din clubul Colectiv l-a putut clinti din funcția de prim-ministru.

Altfel, PSD l-ar fi ținut la Palatul Victoria, ca pe o păpușă în geam, pretinzând că este cel mai bun prim-ministru al celui mai bun guvern. La finalul lui 2015, PSD este acel partid condus de un condamnat penal (în primă instanță), care avea singurul prim-ministru din UE trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, cu foști miniștri acuzați de corupție și distrugere de probe, apărați inclusiv cu mir de către parlamentari, unii dintre ei foști judecători.

Actorul Iohannis și opoziția de mucava

Deși aflați în opoziție cu un guvern care a oferit multiple ocazii de a fi demolat măcar verbal, liberalii nu s-au făcut suficient auziți. Opoziție de mucava, cu reacții întârziate și adesea prea slabe, complice la legi controversate, precum alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin sau finanțarea campaniilor electorale, pasivă față de Legea votului prin corespondență sau participând la un blat evident cu PSD la Primăria Capitalei.

PNL n-a reușit să dea lovitura nici cu programul de guvernare, nici cu guvernul din umbră, nici cu codul de conduită, deși liberalii au fost primii care au avut un astfel de cod, preluat cu destul de multă greutate de la foștii democrat-liberali, și acestora fiindu-le impus aproape cu forța de către Monica Macovei. Comportamentul haotic al PNL poate fi pus pe seama bicefalismului, coordonarea structurilor PNL și PDL nefiind deloc simplă.

În fața valului de revoltă ce a răbufnit în stradă odată cu tragedia petrecută la clubul Colectiv, liberalii au fost prinși total nepregătiți. Nici în ultima clipă, copreședinții PNL n-au fost capabili să înțeleagă că protestatarii strânși cu zecile de mii câteva seri la rând în centrul marilor orașe nu doreau înlocuirea PSD cu PNL, ci reformarea clasei politice. Ei cereau alegeri anticipate, simțind că e ultima lor șansă de a ajunge la guvernare.

Klaus Iohannis, el însuși un neluptător, a înțeles pe parcursul acestui an că are de a face cu figuranți și a luat distanță din ce în ce mai mare față de liberali. Primele semne au fost în toamnă, când a retrimis parlamentului Codul fiscal, refuzând să-l promulge, în primul rând din cauza unei prevederi pentru care PNL se bătuse asiduu: micșorarea TVA de la 24 la 19 procente, cu unul mai mult decât propunerea guvernului. Liberalii au fost puși în situația de a-și contrazice propriile argumente, Iohannis acordând mai multă încredere lui Mugur Isărescu decât specialiștilor din PNL. Nominalizarea unui prim-ministru tehnocrat reprezintă însă cea mai clară dovadă a faptului că Iohannis le-a dat liberalilor răgaz un an, să se adune.

Băsescu - actor, regizor și scenarist pentru PMP

Fostul președinte a început anul în tăcere, dar îl încheie într-o mare hărmălaie. Și prima stare, și cea de-a doua sunt determinate de aceeași persoană: Elena Udrea, protejata lui. La sfârșitul lunii februarie, Elena Udrea era reținută și arestată în dosarul Gala Bute. La sfârșitul lunii decembrie, un fragment din jurnalul propriu, pe care l-a încredințat lui Ion Cristoiu, este publicat în Evenimentul zilei și relevă faptul că ea știa faptul că jurnalistul Dan Andronic este interceptat de către SRI și, ceea ce e mult mai grav, că președintele României ar fi intervenit pentru ca interceptarea să se oprească. Între cele două momente, Traian Băsescu a evoluat de la statutul de consultant al Partidului Mișcarea Populară la cel de președinte al Mișcării Populare, schimbând nu doar numele partidului, ci și strategia acestuia, care a crescut, conform ultimului barometru al Agenției de Rating Politic, la 7,5% intenție de vot. Conform aceluiași sondaj, PNL se situează la 35% intenții de vot, iar PSD la 34%.

Strada, cel mai bun regizor

Tragedia Colectiv verifică zicala „Nu aduce anul ce aduce ceasul“. Pentru schimbarea adusă de #Colectiv pe scena politică românească a fost nevoie de un ceas. Fatidic, din păcate, dar care ar putea răsturna mersul istoriei unei țări. După cum se scurseseră cele 10 luni din anul 2015, până la incendiul din club, nimeni nu mai aștepta o schimbare. Și totuși, ea s-a produs la nivelul guvernului. A determinat demisia primului ministru, a primarului Sectorului 4, pe raza căruia se afla clubul fatal, apoi și a ministrului de Interne, care se agățase de funcția interimară pentru încă câteva zile sau săptămâni. Strada a arătat că e cel mai bun regizor al filmului politic românesc, că poate face actorii politici de prim rang să joace după cum ea îi dictează.

Schimbarea cerută în stradă poate să continue, dacă politicienii au înțeles că așa nu se mai poate. Sau poate să rămână la stadiul de dramă, a câta oare?, pe care românii o joacă din 1990 încoace, fără să primească niciun premiu, cu atât mai puțin un Oscar.