Va fi 2016 anul corecţiilor sau al surprizelor?

2016 nu va fi plictisitor şi, probabil, nici previzibil. Dar o parte dintre provocările acestui an vor avea efecte majore şi în 2017, în paralel, probabil, cu marile surprize ale anului viitor.

Anul 2015 a fost dramatic pentru pieţele financiare: mişcările fran­cului elveţian au produs primele şocuri. Mai întâi a fost eliberarea din cleştele au­to­im­pus al unui curs de 1,20 de franci pentru un euro, mişcare ur­mată de o ava­lanșă de efecte negative asupra economiei el­ve­ţiene, ceea ce a dus la penalizarea oricărei depuneri în băncile Ţării Cantoanelor. Când pieţele s-au calmat, a re­iz­buc­nit criza greacă, în care un Grexit, ieşirea ţării din zona eu­ro, era o probabilitate luată în calcul cu seriozitate. Grecii au votat dual: pe de o parte, au adus la putere o echipă flam­bo­ia­n­tă, opusă austerităţii, pe de altă parte, votul cu buzunarul a fost mesajul real, în care economiile şi conturile în euro au fost scoase din băncile greceşti. Când zeci de miliarde de euro au ieşit din ţa­ră, gestul provocat de frica gre­cilor de reapariţia drahmei a fost înţeles, într-un final, de po­li­ti­cie­nii siliţi să se replieze.

Se încheie un an al lebedelor negre

China a surprins printr-o miş­ca­re abruptă în care yuanul, mone­da naţională, a fost lăsat să fluc­tueze liber, desigur, sub atenta observare a unei bănci centrale cu vistieria arhiplină. Apoi, ana­liştii păreau să se fi speriat de frâ­narea economiei Chinei, care nu mai creştea cu 10%, ci într-un ritm inferior lui 7%. Toate aceste temeri s-au răsfrânt şi asupra pieţelor valutare din statele emer­gente, inclusiv asupra leului, care a fost supus unor presiuni de devalorizare. Bursele au fost puse din nou la pământ de vân­zările grăbite ale investitorilor de portofoliu, cărora, brusc, nu le mai plăcea riscul.

Pe­trolul s-a ieftinit constant, ca efect combinat al mai multor fac­tori: economia Chinei se schimbă şi nu mai consumă atât de mult aur negru, re­vo­luţia gazelor de şist a adus Statele Unite în poziţia de exportator net de petrol. Pe de altă parte, Iranul reintră în piaţă şi asta va însemna o ofertă mai mare de petrol des­ti­nată unui consum mai redus, în aparenţă.

Fi­­nalul de an a stat sub semnul Federal Reserves, sistemul ame­rican de bănci centrale, care a amânat până în buza sărbătorilor de iarnă momentul ridicării dobânzilor sale cheie.

Eco­­nomia lumii pare să nu fi fost afectată negativ de criza siriană, aparent toţi şi-au văzut de trea­bă. Atentatele din Paris au în­gro­zit lumea, dar, economic vor­bind, nu sunt multe semne de şoc. Companiile franceze depind mai degrabă de evoluţia pieţelor de export, alea solide, iar fi­nan­ciar vibrează la semnalul Băncii Centrale Europene. Dar asta nu înseamnă că riscurile crizelor geo­politice nu apasă asupra eco­nomiilor lumii. Se încheie un an al lebedelor negre, cum ar spu­ne Nassim Nicholas Taleb, adică al evenimentelor im­pro­ba­bile, dar predictibile, care au lu­at prin surprindere lumea. Ni­ciuna dintre aceste probleme nu şi-a epuizat forţa, influenţa şi efec­tele asupra economiei globale.

Fracul elveţian rămâne captiv

Francul elveţian este silit să ră­mână o monedă ale cărei mişcări depind de euro, aşa încât aproa­pe că te întrebi când va veni mo­mentul în care un re­ferendum va impune adoptarea monedei uni­ce. Întrebarea, desigur, descrie o „lebădă neagră“, adică un episod improbabil, dar care nu poate fi ignorat.

Deocamdată, francul şi-a aban­donat statutul de monedă de re­fugiu din cauza ratelor de do­bân­dă negative, adică plăteşti ca să-ți ţii banii în bănci elveţiene. „În 2016 predicţia noastră este un curs euro/franc elveţian de 1,07 franci pentru un euro, ceea ce este de fapt oarecum stagnant, nu ne aşteptăm la vreo apre­ciere majoră“, spun analiştii băn­cii elveţiene Dukascopy Bank. „Ne aşteptăm ca francul elv­e­ţian să se deprecieze faţă de do­larul american, dar semni­fi­ca­tiv, deoarece nu anticipăm ca Federal Reserves să ridice prea curând, din nou, dobânzile, mai degrabă o nouă majorare a aces­tora fiind probabilă în septem­brie 2016. Deci va dura ceva timp până când dolarul se va apre­cia faţă de francul elveţian şi asta se va întâmpla doar în a doua jumătate a anului viitor, undeva în culoarul 1,04-1,05 franci pentru un dolar“, explică aceştia. Prognoza analiştilor el­veţieni descrie însă şi risipirea temerilor că dolarul se va întări exagerat, deoarece randamentele mai mari ale investiţiilor în piaţa financiară americană, sofisticată, adâncă şi sigură, ar atrage o ma­re parte din banii lumii.

Petrolul şi-a atins preţul minim

O altă mare necunoscută în 2016 rămâne evoluţia petrolului, al cărui preţ a ajuns, spun unii, la nivelul „Adam şi Eva“, adică la cele mai joase cotaţii posibile. Într-adevăr, petrolul ieftin a tăiat inflaţia în ţările con­su­ma­toare, a produs chiar deflaţie, adi­că preţuri în scădere cons­tantă, dar a provocat recesiune în statele exportatoare. Potrivit unor estimări, bazate pe rea­li­tatea influenţei încasărilor din petrol asupra bugetelor de stat, cotaţia ideală a petrolului pentru Rusia ar fi de 100 de dolari ba­ri­lul, pentru Arabia Saudită preţul optim ar fi de 99 de dolari/baril, în timp ce Kuweitului i-ar con­ve­ni o cotaţie de 75 de dolari/baril. Întrebarea care frământă pieţele financiare este când şi, mai ales, cu cât va creşte preţul, după ce a scăzut cu 20% în acest an? „Ne aşteptăm la un an mai bun pen­tru petrol“, spun analiştii băncii elveţiene UBS. „Ne aşteptăm ca preţurile petrolului să se sta­bi­lizeze şi să-şi revină parţial în 2016 şi prognozăm în urmă­toar­e­le 12 luni o cotaţie de 63 de do­lari/baril pentru petrolul Brent şi de 60 de dolari/baril pentru cel WTI“, adaugă analiştii de la UBS. În mare, prognozele ana­liştilor oscilează între 60 şi 70 de dolari pentru barilul de petrol Brent în 2016, dacă se menţin o parte din tendinţele de consum actuale. În plus, renunţarea la sancţiunile financiare care sufocă oarecum activitatea corporaţiilor ruseşti pe pieţele financiare poa­te provoca o creştere a cotaţiilor. Asta, deoarece firmele mari ru­seşti sunt şi jucători importanţi în pieţele financiare unde se tranzacţionează petrolul, şi acolo unde, în anii de vârf, cotaţiile urcau la cer fără multe alte ex­plicaţii. Rămâne de văzut dacă scumpirea petrolului va injecta inflaţie în economiile mari.

Sub sabia deficitului

În ce ne priveşte, ştim deja că ne vom împrumuta mai mult din pieţele financiare pentru a hrăni un buget de stat cu un deficit mai adânc. Această nevoie mai mare de bani ar putea ridica do­bânzile în piaţa bancară, in­clusiv cele ale împrumuturilor în lei.

„Continuăm să vedem ran­da­mentele la titlurile de stat în creștere graduală în 2016 nu numai din cauza politicilor mo­netare divergente ale marilor bănci centrale, dar și ca urmare a majorării semnificative a ne­voii de finanțare la buget oca­zio­nată de relaxarea Codului Fiscal și de politica salarială lejeră în sectorul bugetar“, spune Radu Crăciun, economistul şef al Băn­cii Comerciale Române (BCR). „În încercarea de a ține de­fi­ci­tul bugetar sub 3% din PIB și, în particular, de a găsi modalități de ameliorare a creșterii im­por­tan­te a deficitului structural, gu­vernul tehnocrat ar putea pier­de la un moment dat o parte din sprijinul parlamentar. Aceasta se va adăuga altor probleme și provocări existente deja la nivelul mediului extern“, aver­ti­zează Radu Crăciun.

Într-adevăr, dincolo de ten­siu­nile interne aproape inevitabile în an electoral, economia Ro­mâ­niei depinde enorm de ceea ce se întâmplă în lume, în jurul nostru şi, uneori, chiar mai departe de Europa.

Previziuni scandaloase

Dar cele mai savuroase şi ab­sur­de prognoze sunt lansate, anual, de analiştii băncii daneze Saxo Bank, numite „previziuni scan­da­loase“. Câte unele se îm­pli­nesc, deoarece, deşi par absurde, nu sunt altceva decât pariuri pe lebede negre, adică evenimente previzibile, dar improbabile. Pentru 2016, de pildă, analistul Ole S. Hansen întrevede po­si­bi­li­tatea ca barilul de petrol să urce, temporar, la 100 de dolari. De ce ar urca aşa de mult, sfidând pro­g­nozele pieţei? Pentru că ţările OPEC ar tăia, brusc şi brutal, producţia de petrol, panica s-ar instala în piaţa financiară şi in­ves­titorii s-ar îmbulzi să cumpere contracte la termen cu petrol, cât e încă profitabil. „Într-un mediu geopolitic instabil, ame­nințarea creșterilor pe termen scurt va rămâne prezentă de-a lungul întregului an 2016“, constată Hansen. Predicţiile scan­daloase mai includ şi o posibilă în­tărire a rublei, cu 20% în 2016, o scumpire a argintului cu 33% şi un puseu de hiperinflaţie pro­vo­cat de El Niño, da, de uragan. În plan politic, scandaloasele pre­dicţii prevăd că „Democrații păs­trează președinția și recâștigă Congresul prin victoria zdro­bi­toare din 2016“...

2016 nu va fi plictisitor şi, pro­babil, nici previzibil. Dar o parte dintre provocările acestui an vor avea efecte majore şi în 2017, în paralel, probabil, cu marile surprize ale anului viitor.