Pe aceeași temă
Sesizarea DNA a fost făcută pe 30 decembrie 2015.
Mai exact, precizează ministrul Culturii, citat de Realitatea Tv, există o verificare la nivelul Corpului de Control al prim-ministrului, dar și la Institutul Național al Patrimoniului "pentru a vedea dacă au existat conflicte de interese, chestiuni care pot prejudicia patrimoniul național al României nu numai în problema de la Roșia Montană" și care a stat la baza sesizării.
"Ministerul Culturii a sesizat deja DNA în cazul legat de Institutul Național al Patrimoniului. A fost deja depusă (n.r - sesizarea) din partea organismelor Ministerului Culturii", a spus Vlad Alexandrescu.
Localitatea Roșia Montană a fost clasată sit istoric de importanță națională
Ministrul Culturii, Vlad Alexandescu, a semnat la sfârșitul anului un ordin de ministru prin care întreaga localitate Roșia Montană, pe o rază de doi kilometri este clasată ca sit istoric în categoria A, adică de importanță națională.
În ceea ce privește efectele acestui ordin, Vlad Alexandrescu a punctat faptul că "orice exploatare auriferă care ar putea avea loc, la Roșia Montană, ar trebui să țină cont de Legea 422 a patrimoniului național de protecție a siturilor clasate și, în special, a celor clasate în categoria A, care e de importanță națională. Nu spunem că nu se pot face exploatări aurifere, dar trebuie făcute cu respectarea tuturor avizelor legale".
***
Gabriel Resources, compania canadiana care urma sa inceapa exploatarile aurifere de la Rosia Montana, a depus in vara lui 2015 o plangere impotriva Romaniei, la Centrul International al Bancii Mondiale pentru Rezolvarea Disputelor legate de Investitii (ICSID), un tribunal de arbitraj din Washington.
In plangerea depusa, Gabriel Resources arata ca autoritatile romane au blocat proiectul, incalcand astfel acordurile economice dintre Romania si Canada, relateaza ziare.com
Demararea exploatarilor cu cianuri la Rosia Montana a fost impiedicata ca urmare a protestelor societatii civile, dupa ce Gabriel Resources apucase sa investeasca sume importante in acest proiect.
Gabriel Resources a facut anuntul intr-un comunicat remis marti presei internationale, in care precizeaza ca detine 80,69% din totalul actiunilor Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), compania care trebuia sa dezvolte controversatul proiect minier in tara noastra.
In plangere, Guvernul Romaniei este acuzat ca a incalcat prevederile tratatului de investitii cu Canada. Gabriel Resources arata ca autoritatile din tara noastra "au blocat si impiedicat implementarea proiectului, fara un proces echitabil si fara a oferi despagubiri, Gabriel Resources fiind privata efectiv, in totalitate, de investitiile pe care le-a facut".
Acest lucru ar fi provocat pagube considerabile companiei, pe care acum vrea sa le recupereze, cerand despagubiri complete de la statul roman, "avand in vedere ca a fost privata de dreptul de a dezvolta proiectul de la Rosia Montana, ca urmare a incalcarilor tratatului de catre Romania".
Proiectul companiei Gabriel Resources pentru Rosia Montana a fost respins, in septembrie 2013, in Parlamentul roman, premierul Victor Ponta dezvaluind la acea vreme ca organizatia ar putea actiona in judecata statul roman si cere despagubiri de aproximativ doua miliarde de dolari.
Respingerea proiectului care permitea exploatarea Rosiei Montana
Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană a fost respins in luna iunie 2014 de Camera Deputaților. Deputații au adoptat raportul de respingere al proiectului de lege cu 302 voturi "pentru", trei abțineri și un vot "împotrivă". Comisia specială pentru Roșia Montană a respins proiectul pe 12 noiembrie 2013.
Potrivit raportului, Comisia considera, la momentul respectiv, că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România.
"Având în vedere carențele legislației actuale, care nu ține cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuție, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. Comisia consideră necesară stabilirea unor condiții de parteneriat corect între acționarul majoritar și compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii și a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.
Comisia apreciază modificările condițiilor Acordului inițial (licența) propuse de Guvernul României, considerând ca acestea reprezintă o îmbunătățire reală față de licența în vigoare și pot aduce beneficii economice pentru statul român. Comisia propune, prin prezentul raport, o serie de acțiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziția de negociere a statului român și în alte proiecte de asemenea anvergură", se arăta în documentul Comisiei.
Comisia aprecia că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevențelor și a participației statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state. "Comisia atrage atenția asupra unor posibile încălcări ale legislației în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităților competente cu scopul asigurării legalității integrale a proiectului Roșia Montană și investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale. Comisia recomandă desecretizarea licenței și a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puțin a hărților și a documentelor referitoare la zăcământ)", se mai preciza, în acel moment, în raport.
