Pe aceeași temă
Precizările în acest sens au fost făcute, joi, de purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Maria Zaharova a răspuns unei intrebări privind tema deportării sașilor din Transilvania în fosta Uniune Sovietică, în 1945, în contextul comemorării pe plan internațional a Zilei Holocaustului, eveniment marcat și la București.
Oficialul rus s-a declarat îngrijorat cu privire la tendința de “creștere a eforturilor depuse de România pentru retușarea sentimentului anti-rus și reevaluarea evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial”, potrivit transcriptului publicat pe site-ul MAE rus.
Marcarea Zilei Memoriei Holocaustului, eveniment descris de Zaharova ca fiind “modest” în România, a fost însoțită de o expoziție cu un pronunțat accent anti-sovietic și anti-rus. Moscova susține că a fost pus accentul pe condamnarea acțiunilor “crude, inumane” ale “forțelor de ocupație sovietică” față de etnicii germani, iar “fapte care dovedesc vina Berlinului și a Bucureștiului în genocidul evreilor și al țiganilor” au fost lăsate deoparte. MAE rus consideră că un rol activ în “tot acest spectacol” l-a avut ambasadorul Germaniei la București, Hans Werner Lauk.
MAE rus mai susține și că “la ceremonia de deschidere a expoziției (privind deportarea sașilor – n.r.) nu s-a auzit niciun fel de condamnare a Holocaustului, niciun cuvând de compasiune pentru evreii români. A fost făcut uitat adevărul istoric potrivit căruia listele cu germanii care urmau să fie exilați din România postbelică au fost întocmite chiar de administrația română”. Astfel, susține Maria Zaharova, Bucureștiul a asigurat reducerea comunității de sași și de maghiari în Transilvania în favoarea populației române.
“Cine, dacă nu în primul rând actualul președinte al României, etnicul german Klaus Iohannis, ar trebui să cunoască aceste pagini din istoria recentă a țării sale?”, a precizat retoric purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse. În final, a adăugat ea, Rusia nu a uitat de partea cui a luptat armata română în zilele capitulării naziștilor la Stalingrad.
Reacția Bucureștiului
În replică, ministerul român al Afacerilor Externe spune că afirmațiile purtătoarei de cuvânt a MAE rus sunt deformate.
“După cum este bine cunoscut opiniei publice, autoritățile din România, atât cele centrale, cât şi cele locale, organizează în fiecare an evenimente de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, cu ocazia zilelor de 9 octombrie (Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului din România), 27 ianuarie (Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului) și 2 august (Ziua de comemorare a victimelor din comunitățile de romi în perioada Holocaustului).
Şi în acest an, la 27 ianuarie, Ministerul român al Afacerilor Externe a organizat un eveniment de marcare a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului din întreaga lume, eveniment la care au luat cuvântul ministrul afacerilor externe și o serie de invitați, între care Președintele Federației Comunităților Evreiești din România și Președintele Asociației Evreilor din România supraviețuitori ai Holocaustului. La eveniment au participat și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, iar reflectarea mediatică a oferit suficiente informații pentru orice observator al activităților oficiale din România. Mai mult, acest eveniment a succedat comemorării în mod distinct, la împlinirea a 75 de ani, a victimelor Pogromului de la București”, transmite ministerul român al Afacerilor Externe.
Diplomația română spune că purtătorul de cuvânt al MAE rus face abstracție de realitățile prezentate mai sus, iar deducțiile Mariei Zaharova privitoare la o presupusă neasumare de către statul român a trecutului istoric sunt “eronate și surprinzătoare.”
“Ca urmare, reamintim finalizarea încă din 2004 a raportului Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” ca și eforturile în asumarea trecutului și cunoașterea largă a acestuia la nivelul societății românești. Sunt recunoscute și încurajate determinarea României de a contribui activ la eforturile internaționale pentru prevenirea unor asemenea tragedii istorice, progresele făcute în domeniul educației privind Holocaustul, angajamentele asumate pentru cooperarea cu societatea civilă pe tematici ce privesc comemorarea Holocaustului, combaterea antisemitismului, discriminării rasiale, xenofobiei și oricăror forme de intoleranță”, mai precizează MAE român.
