Pe aceeași temă
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) a cheltuit in primele 3 luni din acest an 307.000 lei din care 302.000 doar pe salarii (98% din cheltuieli) si a primit subventii de 352 de mii de la bugetul de stat, potrivit observatiilor facute pe Facebook de economistul Florin Citu, care constata ca institutia exista doar sa plateasca salarii, informeaza Hotnews.
Potrivit site-ului transparenta-bugetara, Academia si-a rasplatit sefii cu sporuri de conducere de peste 100.000 de euro, potrivit executiei bugetare.
Institutia a fost infiintata prin Legea nr. 56 din 22 martie 2012, initiata de parlamentarii Marian Saniuta, Eugen Badalan, Ion Mocioalca, Adrian George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulica, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea si Teodor Melescanu (sursa).
Primul presedinte al Academiei a fost general-locotenentul Teodor Frunzeti, vicepresedintele a fost chestorul de politie Gheorghe Popa, iar secretarul general - colonelul (r) Gheorghe Boaru (sursa). Tot prin vot secret, adunarea generala i-a ales pe generalul de brigada (r) Viorel Buta, generalul (r) Sergiu Medar si comisarul-sef de politie Stefan Pruna in functiile de presedinti ai celor trei sectii stiintifice: Stiinte Militare, Informatii si Securitate Militara, Ordine Publica si Siguranta Nationala, potrivit sursei citate.
George Maior, fost director SRI, a fost ales in ianuarie 2015 presedinte al Academiei. Tot atunci, in functia de secretar general a fost ales profesorul universitar Gheorghe Toma (sursa).
Joi, 27 august 2015, George Maior a anuntat ca se autosuspenda din pozitia de presedinte, pe timp cat va fi ambasadorul Romaniei in SUA, iar presedinte interimar al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale a fost numit Remus Pricopie - rectorul SNSPA si fost ministru al Educatiei, potrivit ZiuaVeche.ro si bn24.ro.
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale este "for national de consacrare stiintifica ce reuneste personalitati stiintifice reprezentative din domeniul de aparare, ordine publica si siguranta nationala" si se afla "in coordonarea stiintifica a Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii", potrivit Legii nr. 56 din 22 martie 2012, modificata in iunie 2015.
Inexistenta unui site al institutiei face, insa, aproape imposibila identificarea noilor academicieni.
Potrivit legii, obiectul de activitate al Academiei este:
a) dezvoltarea stiintelor din sistemul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, in scopul alinierii la cerintele NATO si ale Uniunii Europene;
b) promovarea pe plan national si international a cercetarilor stiintifice din sistemul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;
c) coordonarea activitatii de cercetare stiintifica din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
d) fundamentarea necesarului de resurse de finantare a activitatilor de cercetare-dezvoltare pe termen mediu si lung din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
e) crearea cadrului legal pentru introducerea continua a progresului tehnic in sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
Una dintre atributiile Academiei, prin lege, este sa participe "la elaborarea strategiei nationale a activitatii de cercetare stiintifica din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in vederea respectarii angajamentelor in domeniul capacitatilor asumate fata de NATO si Uniunea Europeana".
Academia are in componenta membri titulari, membri corespondenti, membri de onoare si membri asociati. Numarul maxim al membrilor titulari si al membrilor corespondenti este 100, din care 50 membri titulari. Membrii titulari si membrii corespondenti sunt cetateni romani. Membrii de onoare sunt cetateni romani si straini care s-au remarcat prin realizarile si contributiile lor la dezvoltarea stiintelor din domeniul militar. Membrii asociati pot fi doar persoane juridice, se arata in legea nr. 56 din 22 martie 2012, modificata in iunie 2015.
Membrii titulari beneficiaza de o indemnizatie lunara viagera egala cu indemnizatia membrilor titulari ai Academiei Romane, in limita fondurilor disponibile, iar membrii corespondenti beneficiaza de o indemnizatie lunara viagera egala cu 50% din valoarea indemnizatiei membrilor titulari ai Academiei Romane. Legea prevede ca aceste indemnizatii se asigura din sume alocate de la bugetul de stat.
Finantarea Academiei se asigura din venituri proprii, stipuleaza cadrul legislativ, care prevede ca institutia "poate beneficia de donatii, sponsorizari si alte surse de finantare, potrivit legii".
