Prevederile OMC nu spun că Beijingul obține automat statut de economie de piață

1. Proiectul european este mai presus de orice țară individuală. În acest sens, sunt sigur că UE va continua să se dezvolte și să evolueze, chiar dacă unul dintre cele mai in­flu­ente state membre decide să se retragă. Cu toate aces­tea, este clar că, fără Marea Britanie, poziția UE ar putea fi mai slabă – atât pe plan intern, cât și pe plan in­ternațional. Un Brexit ne­dorit ar încuraja forțele an­tieuropene din unele state membre. Precedentul re­tragerii și al unei prime ac­tivări a Articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene ar putea declanșa un euro­scepticism mai puternic, complicând și mai mult in­tegrările viitoare. Ramificațiile economice pentru comerț și stabilitate macro­econo­mică sunt foarte dificil de prevăzut, dar este clar că implicațiile ar fi enorme, în spe­cial pentru Marea Britanie și țările care au strânse legături economice cu ea. Ie­șirea britanicilor ar schimba drastic rela­țiile dintre statele membre și ar slăbi ine­vitabil prezența politică globală și de se­curitate a UE.

2. Croația este una dintre țările situate în Estul Mediteranei, pe așa-numita rută balcanică, iar anul trecut a primit 750.000 de migranți în tranzit. Am fost solidari cu refugiații și migranții care fug de ame­nințările războiului și instabilității. Abor­dările individuale ale valurilor migratoare necontrolate, abordări croite în fiecare țară, au fost un eșec. Nu există o soluție na­țională pentru criza refugiaților. Numai un acord la nivelul UE asupra unei soluții comune ar putea duce la controlul flu­xului, respectând în același timp legile și procedurile internaționale. Soluția eu­ro­pea­nă pe termen lung pentru criză va fi de­terminată de două procese importante. Pri­mul este implementarea reformei sis­temului eu­ro­pean comun de azil, care tre­buie să asi­gure un me­canism echi­li­brat de dis­tribuire a soli­ci­tanților de azil și a refu­gia­ților între statele membre. Cel de-al doi­lea proces im­portant es­te implementarea Planului de acțiune cu Tur­cia, care a devenit par­te­ne­rul-cheie al UE în controlul fluxului de migranți.

3. În primul rând, trebuie ținut seama de cum in­ter­pretăm protocolul OMC al Chinei. Pentru asta, UE ar trebui ca, îm­preună cu par­tenerii săi comerciali, să gă­sească o so­luție conformă cu regulile OMC și ale UE. Prevederile OMC nu spun că Beijingul va obține automat statutul de economie de piață, ci numai că o anumită prevedere va înceta să se mai aplice. Tre­buie să evaluăm funcționarea economiei chineze, luând în considerare faptul că ex­porturile ieftine din China au deja con­secințe economice pu­ternice în UE. Astfel, trebuie să ne pro­tejăm eficient produ­că­to­rii împotriva dum­pingului sau a im­por­turilor chinezești sub­venționate, refor­mând instrumentele de apă­rare comer­ciale învechite ale UE. Aș dori să evi­den­țiez nevoia de a proteja în­treprinderile mici și mijlocii dezavantajate în ceea ce privește accesul la instrumente de pro­tecție comercială. În cazul garan­tă­rii ime­diate a statutului de economie de piață Chinei, 211.000 de oameni și-ar pier­de sluj­bele, în sectoare care în prezent sunt acoperite de măsuri anti-dumping îm­­po­tri­va Chinei. Este în interesul tuturor ca UE să păstreze relații economice echi­li­bra­te și sănătoase cu China: e unul dintre par­tenerii noștri comerciali strategici.

4. UE a dorit să creeze un parteneriat stra­tegic cu Rusia în domeniul cooperării eco­nomice și al promovării stabilității inter­na­ționale. Dar Moscova a dorit să-și întă­reas­că rolul pe scena politică mondială, cre­ând crize și conflicte înghețate în ve­ci­nă­tatea UE. Este evident că UE nu poate con­sidera Federația Rusă drept un partener credibil, atâta timp cât aceasta nu res­pec­tă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În acest context, vom insista asupra măsurilor restrictive față de Rusia, până va începe să-și respecte pe deplin obligațiile asumate în cadrul acordurilor de la Minsk. Este foarte important ca toa­te statele membre să rămână puternice și unite în această politică. Credibilitatea politică a UE nu ar trebui pusă în pericol din cauza contrasancțiunilor adoptate de Mos­cova. Relațiile strategice cu Rusia se pot reconstrui, cu condiția ca ea să în­cea­pă să-și utilizeze capacitatea și forța pen­tru a colabora cu UE și partenerii inter­na­ționali, în rezolvarea problemelor globale.

5. Valorile democratice și statul de drept sunt simboluri ale UE și au fost incluse deja în Strategia Europeană de Securitate din 2003. Aceste valori sunt instrumentul nostru cel mai puternic și fundamentul an­gajamentului european pe scena mondială. Respectându-ne pe plan intern valorile care au inspirat crearea UE, contribuim nu numai la propria noastră securitate și prosperitate, ci și la credibilitatea și in­fluența UE în exterior. Fiind conștienți de provocările cu care se confruntă UE în prezent, principala noastră prioritate ar trebui să o constituie puterea exemplului. UE are nevoie de promovarea locurilor de muncă și a creșterii economice, precum și de întărirea și apărarea propriei noastre se­curități. Doar așa putem răspunde amenințărilor și crizelor la nivel global. Trebuie să ne ținem și promisiunea față de țările cu o perspectivă europeană clară și să acționăm decis în Vecinătate. Dincolo de aceasta, ar trebui să considerăm Stra­tegia globală UE o oportunitate de a in­teracționa cu cetățenii noștri, făcând ast­fel politicile europene mai bine înțelese și câștigând, la rândul nostru, un sprijin mai amplu pentru prioritățile și acțiunile noas­tre. În fine, trebuie să fim conștienți că am­bițiile și scopurile stabilite în Strategie pot fi realizate numai dacă le sunt alocate fon­duri adecvate. Acest lucru e vital pen­tru mărirea vizibilității UE în lume, nu numai ca donator de ajutor umanitar, dar mai ales ca actor global.

6. Provocările interne și externe cu care s-a confruntat Europa în ultimul an nu au contribuit la diminuarea scepticismului la­tent al cetățenilor UE în ceea ce privește ex­tinderea. Politica de extindere a UE se si­­tuează în mod cert pe radarul preo­cu­pă­rilor noastre, dar rămâne la fel de rele­vantă ca întotdeauna. Este una dintre po­liticile cele mai de succes ale UE și a adus pe continent pace, democrație, respect pen­tru statul de drept și drepturile omu­lui. A întărit poziția UE în lume, a oferit prosperitate pentru circa 500 de milioane de oameni și a contribuit la întărirea sta­bilității și securității UE. O perspectivă euro­peană clară a fost esențială pentru trans­formarea democratică și economică a țărilor din Sud-Estul Europei, consolidând astfel stabilitatea vecinătății imediate a UE. În aceste condiții, nu ar trebui să ne riscăm realizările, ci să continuăm politica de extindere a UE. Desigur, aderarea la UE trebuie să aibă loc atunci când con­di­țiile sunt satisfăcute de către fiecare țară în parte. Acest lucru este important nu nu­mai pentru credibilitatea UE, dar și pen­tru a păstra ceea ce am realizat până acum.