CRISTIAN GHINEA: Sunt adeptul unor poziții de forță. Asistăm la întărirea fără precedent a statului

Interviu Realizat De,andreea Pora | 12.07.2016

Sunteți, împreună cu alți membri ai cabinetului, într-o campanie mai agresivă de comunicare, de dezvăluiri. E vorba de o schimbare de strategie la nivelul guvernului sau individuală?

Pe aceeași temă

 

 

E vorba de niște inițiative individuale ale unor miniștri care au cerut voie primului ministru să iasă și să vorbescă și primul ministru a fost foarte bucuros să vadă această abordare. Eu, știind că muncesc 14 ore pe zi în minister și că am început să rezolv niște urgențe majore moștenite din trecut, nu puteam să stau și să văd diverși indivizi la televizor care spun prostii cu „rata de absorbție zero“, că „nu se face nimic pe fondurile europene“. Acest guvern, care are bune conexiuni la Bruxelles și expertiză excelentă, mult peste ce există în clasa politică, risca să aibă pe fondurile europene o problemă de imagine. Adică tocmai unde ne-am mișcat mai bine față de guvernele anterioare. Nu puteam să asist fără să fac nimic la această tentativă de manipulare grosieră pe tema fondurilor europene. Și am zis că trebuie să ieșim. O nevoie similară simțeau și Dragoș Pâslaru, și Raluca Prună etc. Au fost niște inițiative pe care primul ministru le-a sprijinit și le încurajează acum în guvern.

 

Rata de absorbție

Pe exercițiul bugetar care se închide am ridicat rata de absorbție foarte mult – 1,9 miliarde de euro. Pe cel curent îl lansăm accelerat. Absorbția pe 2014-2020 e la 1,5% în toată UE, deci e prematur să facem o obsesie acolo, acum e important să lansăm ghidurile, ca să pregătim absorbție bună peste doi ani, când devine relevant ritmul de întoarcere a banilor.

Adică de-acum înainte aceste inițiative individuale, cu voie de la primul ministru, se vor transforma într-o strategie a guvernului?

Opinia publică trebuie să știe ce se întâmplă, pentru că povestea acestui guvern au spus-o inamicii lui. Iar inamicii principali sunt politicienii, care au o miză personală în a arăta că este un eșec. După părerea mea, guvernul tehnocrat este un succes, este un alt stil de a guverna această țară. Și atunci noi trebuie să spunem partea noastră din poveste.

 

Povestea guvernului nu e o poveste integrală de succes. Sunt ministere unde nu prea ai ce scrie sub linie.

N-a spus nimeni că e o poveste integrală de succes, de-asta se și schimbă miniştri, ca să fim mai eficienți. Dar n-o să comentez alte ministere.

 

Remanierea la care am asistat zilele trecute face parte din această strategie?

Sunt motive pentru care primul ministru a judecat că acei oameni ar trebui să plece și să vină alții în loc. În general, a-l analiza pe Dacian Cioloș și guvernul din chei strict politice este o greșeală. Ne vedem de treabă, deocamdată suntem un guvern independent, cu un mandat limitat în timp. În rest, vorbim de performanță, pe ce ne-am asumat la începutul guvernării și ce livrăm.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-ghinea-2.jpg

„De când am început aceste acțiuni de scoatere la lumină a problemelor, am simțit permanent susținerea primului ministru, care mi-a și spus: «dă-i înainte»“.

 

Dar e un timp rămas extrem de scurt, cinci luni maximum. Credeți că e suficient pentru a „livra“ rezultate, a face reforme?

Să dau un exemplu: lansăm programul Școală pentru toți. Sunt 198 de milioane de euro pe care îi punem pentru acest program. Chiar azi, când facem acest interviu, lansăm ghidul în consultare publică. Este un ghid care pune școala în centrul proiectului, anume: primării, ONG-uri, biserici, orice altă entitate care face parteneriat cu o școală. Și vorbim de școli cu risc mare de abandon școlar, mai ales zonele marginalizate sau în zona rurală. Avem o treime de copii care se pierd pe drum în mediul rural, dispar din sistemul de învățământ. Vine un asemenea partener împreună cu o școală și spune: la mine în sat, dacă dau copiilor bani de navetă sau dau o masă caldă, îi rețin la școală. În august deschidem call-ul propriu-zis, vom închide evaluarea în septembrie și, probabil, în iarnă începem aceste proiecte, care vor continua până în 2020-2023, depinde până când avem bani pentru ele. N-am niciun fel de emoție că și alți colegi ai mei au astfel de proiecte care, odată începute, ar fi irațional, nebunesc, să fie oprite. Și noi o să avem grijă, când ne întoarcem la ce făceam înainte, să stăm cu gura pe ei ca aceste proiecte să nu fie oprite. Mâine lansăm un proiect asemănător pentru antreprenoriat. Săptămâna viitoare avem ghidul pregătit pentru un proiect care ţinteşte resursa umană în școli, adică vom da burse speciale pentru tinerii absolvenți pentru a merge să predea în zonele marginalizate. Îl lansăm, nu mai poate fi oprit. În general, pe fonduri europene suntem într-un moment-cheie în care lansăm ghidurile pentru perioada 2014-2020. Dacă le lansăm vor fi foarte greu de oprit. Dar nu plecăm de la ideea că cei care vin sunt așa de nebuni încât să schimbe absolut totul, că n-au de ce.

 

Am lansat ghiduri pentru 9 miliarde de euro pe programul de infrastructură. Facem la minister un departament de pregătire a proiectelor, deocamdată suntem cu proiectele care continuă din trecut, dar trebuie să pregătim proiectele mari, cum este metroul spre Otopeni, de exemplu. Aceste proiecte mari au nevoie de un an, doi ca să fie pregătite. Guvernul care va veni le va avea deja mature. De ce să le schimbe? Mă rog, dacă vine un Șova, care s-a apucat să schimbe proiectul Sibiu-Pitești... Au existat cazuri iraționale, în care vine un politician și vrea să mute coridorul european de la Pitești la Brașov. Sper că am ieșit din acea paradigmă.

Proiecte lansate

Lansăm programul Școală pentru toți. Sunt 198 de milioane de euro pe care îi punem pentru acest program. (...) N-am niciun fel de emoție că și alți colegi ai mei au astfel de proiecte care, odată începute, ar fi irațional, nebunesc, să fie oprite. Și noi o să avem grijă, când ne întoarcem la ce făceam înainte, să stăm cu gura pe ei ca aceste proiecte să nu fie oprite.

Care este totuși situația reală pe fonduri europene? Povestea lor, spusă de inamici, este „absorbție zero“.

Noi suntem azi în plin proces de închidere a exercițiului financiar 2007-2013, la anul se închid programele. M-a întrebat d-na Birchal la parlament „de ce n-ați închis programele?“ și am explicat că programele se închid la anul, toată UE închide anul viitor programele operaționale 2007-2013. Pe această închidere lucrează 90% din oamenii din minister. Dacă luăm cifrele exacte privind absorbția: în 31 octombrie 2015 intraseră 10,6 miliarde de euro; în 22 iunie 2016, când am scos cifrele înainte să merg la comisia parlamentară, intraseră 12,5 miliarde de euro, diferența fiind de 1,9 miliarde. Deci, de când a venit Cioloș la guvern și până acum, au intrat de la Comisie 1,9 miliarde de euro în țară.

 

Separat de asta, vorbim de deschidere programelor pentru 2014-2020. D-na Birchal a mințit și a spus „aveți absorbție zero“ și eu am demonstrat că n-avem absorbție zero, pentru că au început plățile de la Comisie pe programul de dezvoltare rurală. D-na Birchal n-a înțeles despre ce este vorba și insista cu „zero, zero, zero“, a fost nevoie să scot scrisoarea de la Comisie către Parlamentul European privind plățile pe toate țările UE și chiar și chitanța că s-au făcut plăți pe 2014–2020.

 

Dar discuția în sine despre absorbție pe un exercițiu financiar care abia începe e ciudată. În realitate, în toată UE media absorbției pe 2014-2020 este 1,5%. Dacă ar fi sondaj, ar fi în marja de eroare. Că este 0,2, ca în România, sau este 0,7 ca în Polonia, tot cu zero este, tot sub 1%. Cehia tot sub 1% are, toată Europa de Est e cu zero și ceva. Suntem la începutul exercițiului financiar. Este în curs așa-numitul proces de acreditare/desemnare a autorităților de management. Cea pe dezvoltare rurală a fost prima acreditată din România, de aceea au început să vină chitanțe mai devreme acolo. Asta nu înseamnă că stau pe loc proiectele, tot vorbea d-na Birchall despre beneficiari care așteaptă după acreditare. E un nivel al ignoranței aproape amuzant.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-ghinea-3.jpg

„Nu puteam să asist fără să fac nimic la această tentativă de manipulare grosieră pe tema fondurilor europene.“

 

Ghidul pe care îl lansăm astăzi, cele 9 miliarde pe infrastructură, cele lansate luna trecută, sunt pe exercițiul 2014-2020. Acreditarea merge paralel cu lansarea ghidurilor. Ghidurile, proiectele încep din ceea ce am primit deja ca avans. Avem câteva miliarde avans de la Comisia Europeană pe 2014-2020, acești bani sunt folosiți deja.

 

Ca să rezum: pe exercițiul bugetar care se închide am ridicat rata de absorbție foarte mult – 1,9 miliarde de euro. Pe cel curent îl lansăm accelerat. Absorbția pe 2014-2020 e la 1,5% în toată UE, deci e prematur să facem o obsesie acolo, acum e important să lansăm ghidurile, ca să pregătim absorbție bună peste doi ani, când devine relevant ritmul de întoarcere a banilor.

Mecanismul de control

S-a creat un mecanism obsedat de control, care face viața grea tuturor beneficiarilor în ideea de a nu se putea fura. Dar eșuează chiar și în acest obiectiv. Îi punem pe toți să producă teancuri de dosare, dar când vine vorba de Sebastian Ghiță sau Nicolae Păun, tocmai pe ei nu-i prindem și nu ne ducem să le luăm banii înapoi. (...) Aici e nevoie de schimbări serioase.

Ați fost foarte critic cu aceste programe POSDRU pe care le-ați considerat un adevărat jaf. În ce fel au fost ele abuzate? Au fost construite prost pe fond chiar de la Bruxelles, au fost deturnate în România?

Nu am folosit cuvântul „jaf“ niciodată... Eu am zis așa: vreau să ne gândim și să luăm măsuri să nu se mai întâmple „mizeriile“ care s-au întâmplat în POSDRU. M-am referit la mizerii, pentru că un program care are corecții de mai mult de 400 de milioane de euro, aproape jumătate de miliard, nu poți să spui că a fost un program perfect sau bine gândit. A fost un program prost gândit. E drept că pe finalul lui s-au făcut proiecte mai bune și a fost gândit mai bine. Este și un proces de învățare. POCU, care este programul operațional pentru capital uman, urmașul POSDRU, este deja mult mai bun.

 

Ce se poate face ca astfel de situații să nu se mai repete?

E în lucru o ordonanță care va reface fluxurile financiare, astfel încât Ministerul Fondurilor să se concentreze pe impact. Încercăm să facem niște proceduri foarte simple. Vom standardiza controalele de pe parcurs. Vom introduce mecanismul costurilor simplificate, care este promovat la nivelul UE, și aș putea spune că, dacă ne mișcăm foarte repede, am putea să dăm model pentru alte țări, pentru că în toată UE se caută soluții de simplificare. Ce înseamnă costuri simplificate? Că statul vine și spune: operațiunea X, un screening pentru cancer de exemplu, costă X euro. Beneficiarul spune: fac screening pentru cancer pentru 10.000 de femei. Statul spune: 10.000 înmulţit cu X, îți dau atât, nu te mai verific pe toate hârtiile. Nu îți cer să aduci bilet de tren că a venit femeia la screening, ci îți dau suma X când demonstrezi că ai făcut screeningul la femeia respectivă. Același lucru se aplică la traininguri etc. Acum suntem într-un proces foarte complicat de definire a acestori costuri simplificate.

 

Adevărat, numai că, totuși, cum evitați corupţia?

Presiunile lui Sebastian Ghiţă

D-l Ghiță să stea liniștit, că actele de la DNA merg înainte și probabil că mai avem material pentru DNA. Poate să pună câți paparazzi vrea pe urma mea, nu se va schimba nimic. România nu e Columbia, nu suntem o țară unde trebuie să-mi fie frică pentru siguranța mea și a familiei mele. (...) Dacă continuă, o să cer protecție de la serviciile statului.

S-a creat un mecanism obsedat de control, care face viața grea tuturor beneficiarilor în ideea de a nu se putea fura. Dar eșuează chiar și în acest obiectiv. Îi punem pe toți să producă teancuri de dosare, dar când vine vorba de Sebastian Ghiță sau Nicolae Păun, tocmai pe ei nu-i prindem și nu ne ducem să le luăm banii înapoi. Cum se întâmplă că fix cei bine conectați politic nu pică în eșantioanele de evaluare și de audit? Deci este un sistem cu care îi chinuim pe toți, dar fix pe fraudatori nu-i prea prindem.

 

Aici e nevoie de schimbări serioase. Trebuie să avem aceste costuri simplificate și schimbarea fluxurilor financiare, încât să nu-i mai chinuim pe toți cu hârtii. Pe de altă parte, vom avea un departament de prevenție a fraudelor, lucrez acum la reorganizarea ministerului. În tot mecanismul din 2007-2013 i-ai prins pe unii după, la audit. Sunt cazuri POSDRU cu oameni care au mai mult de 10 salarii paralele în mai multe proiecte, în același timp.

 

Și cum o să faceți să-i prindeți înainte, și nu după?

Sistemul informatic pe care l-am găsit nu avea această caracteristică antifraudă. Am decis să o adăugăm, astfel încât, dacă vorbim, de exemplu, de salarii multiple, la modulul contractare, dacă pe același CNP vor fi salarii multiple, va fi un red alert, cineva controlează și blochează contractarea pentru normele de muncă care depășesc timpul obișnuit. Anunțul că facem asta a enervat deja pe foarte multă lume. Am făcut un grup de lucru cu DNA, ANI, DLAF, SRI și facem designul acestui sistem prin care să prindem fraudele înainte să le dăm banii, nu după ce i-am dat. Sistemul informatic mare de gestionare a fondurilor europene merge mai departe, doar că i se adaugă caracteristica aceasta de prevenție și antifraudă.

 

Îl face STS-ul?

Ce am spus eu la comisia parlamentară și d-l Ponta și-a demonstrat ignoranța încă o dată a fost că statul român a luat decizia de a face cu resurse proprii, însemnând MFE, STS, acest sistem, tocmai pentru că exista teama că tot ce înseamnă achiziție ajunge la Ghiță. Am spus chestia asta și d-l Ponta s-a enervat. Acel sistem a fost lansat în octombrie 2015, lucrul la el a început atunci, s-a lansat la Palatul Victoria.

 

Intimidare eşuată

Statul este condus acum de niște oameni, ca mine, ca Tudorache, ca Pâslaru, care ne putem lua bocceluța și merge înapoi la viețile noastre. Am venit cu cariere frumoase în spate, nu depindem de funcțiile astea. (...) De aceea, ăștia care încearcă să ne intimideze sunt ușor perplecși, nu depindem de ei, nu avem afaceri, nu ne emoționăm că ne atacă la televizunile lor.

Ponta nu știa?

Nu știu dacă știa sau nu, dar s-a făcut de râs criticându-mă pentru ceva decis de către guvernul său. Sistemul l-am găsit întârziat față de calendarul stabilit în primăvară. Avem un nou calendar, un nou mod de lucru cu STS. Până în octombrie vom face modulele necesare pentru acreditare, anume: contractarea, evaluarea, achiziționarea, implementarea. Am schimbat echipa de proiect când am venit la minister, pentru că erau întârzieri și neclarități, acum suntem pe șine și accelerăm. Am adăugat și evaluarea proiectelor în sistem. Astfel încât să nu mai avem în viitor surprize cu dosare de evaluare care dispar, de nu poți ști de ce au luat anumite proiecte bani, și nu altele. Cu modulul de evaluare pe care îl adăugăm acum sistemului IT, totul rămâne acolo, în serverele securizate ale statului, poți să te întorci în orice moment să vezi cum și de ce a fost evaluat orice proiect.

 

Ați mai trimis și alte cazuri la DNA în afară de sistemul informatic de la mediu, anchetă comandată de d-na Aura Răducu?

Da, dar ar fi prematur să vă dau detalii, vor urma. Mie mi se pare că ar trebui să fie un sistem prin care orice instituție a statului care are atribuții, că e DNA, Consiliul Concurenței, DLAF, să aibă automat acces în sistemul electronic de arhivare. Când o să aibă o suspiciune, intră automat în sistem și verifică. Deci va fi o resursă extraordinară. Mai este ceva, anunț aici prima oară: va fi un sistem de ticketing prin care beneficiarii să știe când e trimisă cererea lor de plată de organismul intermediar la autoritatea de management și care este locul lor la coadă, pentru plăți. Acum nu avem procedurizat clar acest mecanism prin care se fac plăți. Or, acolo este un mare potențial de abuz și de intervenții, oamenii au dreptate să fie nemulțumiți.

 

De ce ați pornit această campanie împotriva lui Ghiță, care a fost motivul?

Mă pune pe gânduri întrebarea dvs., mie nu mi se pare o campanie. Cu d-l Ghiță povestea e simplă. Am găsit un raport al Corpului de Control care spune că este caz de DNA. L-am trimis la DNA a doua zi și am anunțat public chestia asta. D-l Ghiță s-a inflamat pentru că probabil el s-a obișnuit ca oficialii români să stea în poziție de lotus, că el este mare șef la parlament, mare bogătaș, are televiziune. Și a început o campanie de denigrări împotriva mea. A declarat că el nu are firme, că despre ce vorbesc eu și atunci am spus: OK, e un caz la DNA Ploiești care arată că d-l Ghiță controlează 52 de firme prin interpuși. Este o instituție a statului care face această afirmaţie și atunci am cerut Corpului de Control să scoată din arhiva electronică detalii despre aceste firme, ce contracte au avut și am publicat acele contracte. Nu e o campanie împotriva d-lui Ghiță, am treburi mai importante. De atunci însă d-l Ghiță joacă cu ce știe și el. Probabil i-a mers cu guvernele de politicieni, face agitație la televizor, am paparazzi pe urma mea, sunt demascat că mă duc la restaurant să văd meciul în pantaloni scurți, de parcă este ilegal sau imoral să porți pantaloni scurți vara.

 

Este o încercare de intimidare care nu va funcționa. D-l Ghiță să stea liniștit, că actele de la DNA merg înainte și probabil că mai avem material pentru DNA. Poate să pună câți paparazzi vrea pe urma mea, nu se va schimba nimic. România nu e Columbia, nu suntem o țară unde trebuie să-mi fie frică pentru siguranța mea și a familiei mele. Deși este un sentiment ciudat când vezi că ai o mașină pe urma ta care te tot pozează, ăia pot să aibă și altceva decât aparate foto. Dacă continuă, o să cer protecție de la serviciile statului.

Încurajarea premierului

S-ar putea să fie oameni prin guvern neobișnuiți cu genul ăsta de presiune publică, să fi fost timorați. Primul ministru le-a spus: n-aveți de ce să fiți timorați, genul ăsta de activism și de scoatere la lumină a problemelor trebuie să fie model standard pentru guvern. Eu sper să devină model standard pentru toți miniștrii.

D-l Ghiță continuă să ia contracte pe bandă rulantă. Acum câteva zile scria presa că a luat ditamai contractul cu cardurile de sănătate. Cum vă explicați totul?

Procesul de achiziții, chiar dacă este public, este unul foarte formalist. Dacă a început o achiziție, autoritatea nu avea bază legală până acum să respingă pe cineva. Eu sper să apucăm să avem un sistem prin care firmele care au produs statului prejudicii sau au adus corecții pe fondurile europene să nu mai fie primite la licitații, dar deocamdată nu avem acest sistem. El este teoretic permis de noua legislație a achizițiilor publice, abia adoptată. Știu că e puțin amuzant că, în timp ce găsim mizerii din trecut, câștigă noi contacte, dar, pe de altă parte, dacă acea achiziție începuse, nu prea poate fi oprită. Nu vreau să iau apărarea instituției respective. Firmele respective au din trecut contracte care trebuie continuate, nu putem să lăsăm statul fără niciun fel de suport informatic. Noi moștenim o situație aproape imposibilă în care ai nevoie de aceste sisteme informatice, trebuie cumva să continui. Eu sunt într-un fel de situație privilegiată, nu depind de astfel de firme, s-a luat decizia să se facă cu instituții ale statului aceste sisteme informatice la Ministerul Fondurilor. S-a încercat să mi se bage pe gât acel sistem informatic, așa-numitul cadru modular, era ceva de genul: dacă folosește Ghinea bucăți din el la sistemul informatic mare înseamnă că nu mai e o problemă că am dat banii degeaba.

 

Cine a încercat să vi-l bage pe gât?

Diverși oameni care aveau opinii, nu e ceva catastrofal, nu vreau să intru în detalii, am trimis la DNA cazul, acum să răspundă acolo cine avea interes să mi-l bage pe gât. Dar mi se tot sugera oarecum agresiv că dacă am dat bani pe el trebuie să îi găsim o utilitate. De-asta mi-a și atras atenția și am apreciat faptul că se ceruse deja o investigație Corpului de Control. Este un contract cu Autoritatea de Management pentru Mediu care presupunea un sistem informatic al lor. Autoritatea de Audit a zis că este o achiziție cu semnul întrebării. Corpul de Control a spus că a fost recepționat fără să fie verificat. Deci se tot încerca să ni se spună: folosiți-l voi, ca să avem o justificare că v-am luat banii pe el. Cam ăsta este stilul. Nu merge cu mine, l-am trimis la DNA, să vedem dacă e penală achiziția și recepționarea. Vorbim totuși de 38 de milioane de euro, bani care nu e clar dacă au folosit la ceva.

 

Ați spus că e vorba de un soi de șantajare a acestor firme, cu mentenanța, dacă vrei să renunți la contract nu-ți mai dau acces la propria ta bază de date. Se pot renegocia aceste contracte? Care e soluția?

Am spus public că sunt adeptul unor poziții de forță. Aceste firme și acești politicieni s-au obișnuit cu oficiali mămăligă și eu pot să înțeleg situația în care un director dintr-un minister sau un funcționar simplu primește telefon de la prietenul primului ministru, respectiv Ponta: „fă asta sau asta“. Atunci omul ăla ori își ia concediu medical, și au fost cazuri în Ministerul Fondurilor de oameni care și-au luat concediu medical ca să nu semneze diverse acte de recepție. Sau oameni amenințați cu violența. Așa se lucrează.

 

Dar ce înseamnă poziție de forță?

Este un bun al statului. Informația respectivă e a statului. Nu ne putem lăsa șantajați. Asistăm la un proces fără precedent de întărire a statului. Statul e condus acum de niște oameni, ca mine, ca Tudorache, ca Pâslaru, care ne putem lua bocceluța și merge înapoi la viețile noastre. Am venit cu cariere frumoase în spate, nu depindem de funcțiile astea. N-avem ce pierde. Poate doar imaginea noastră de sine, încrederea că suntem aici pentru a schimba ceva. Dacă nu putem avea acest sentiment, atunci nu mai stăm. De aceea, ăștia care încearcă să ne intimideze sunt ușor perplecși, nu depindem de ei, nu avem afaceri, nu ne emoționăm că ne atacă la televizunile lor. Dacă nu avem ce pierde, nu au ce să ne facă.

 

Negociem de pe poziții de forță cu aceste firme, în interesul public, pentru că de asta suntem aici. Există soluții legislative de a nu permite șantajarea instituțiilor și suntem dispuși să le folosim.

 

Nu vreau să speculez public ce înseamnă asta. Dar ei știu și am semnale că s-au flexibilizat. Chiar dacă un oficial în trecut a fost atât de prost sau de corupt încât să lase informațiile statului pe mâna unor firme, ar trebui să avem o opțiune să întoarcem această decizie. Asta e opinia mea și dacă ei nu vor înțelege, atunci vom ajunge la altfel de decizii.

 

Dar poziția premierului care e?

Poziția premierului este de a crea la Cancelarie această structură care să supervizeze digitalizarea României administrative, deci a demarat procesul de a rezolva problema instituţional și sistemic, nu doar pe contracte punctuale. A creat această poziție de coordonator al procesului de digitalizare. Deocamdată, este d-l Tudorache și interimar la Ministerul Comunicațiilor. Se caută un om potrivit, sper să-l găsim repede și de-acum înainte va fi un fel de supervizare de sus a digitalizării.

 

De când am început aceste acțiuni de scoatere la lumină a problemelor, am simțit permanent susținerea primului ministru, care mi-a și spus: „dă-i înainte“.

 

Și va mai fi un ministru al Comunicațiilor? Nu pare prea clar.

Să avem puțină răbdare. Am niște informații, dar nu sunt eu în măsură să anunț aceste decizii. Pot să vă spun că, din punct de vedere al Ministerului Fondurilor, banii europeni pentru digitalizarea informației vor merge pe această logică de sus, adică Cancelaria stabilește modul în care instituțiile sunt digitalizate și mai ales modul în care comunică unele cu altele bazele de date și Ministerul Fondurilor se execută și pune banii pe logica stabilită de Cancelarie. Noi suntem cei care furnizăm resursa materială în acest proces de centralizare a digitalizării administrației.

 

Vorbeați de black list, cine o va face?

Acest instrument s-a folosit foarte mult în America. În UE mai puțin, se merge mai degrabă pe partea de white list, de încurajare a celor care au făcut lucruri bune. Trebuie să avem o dezbatere noi ca țară dacă vrem mai degrabă să-i încurajăm pe cei care au făcut lucruri bune, ceea ce e foarte bine, sau să...

 

Faceți și white, și black list.

Este o decizie care trebuie luată împreună cu Comisia Europeană, pentru că vorbim de domeniul concurenței, unde este legislație comunitarizată. Preferința noastră la Ministerul Fondurilor Europene este ca pe fonduri europene să avem excluse firmele care ne-au adus corecții și prejudicii în trecut. Care este forma legală - suntem în discuții cu autoritatea pentru achiziții publice, care este abilitată să ia decizii pe acest sector. Din punct de vedere al fondurilor, vom semna un protocol cu ANAP, care va fi parte integrantă a verificării achizițiilor cu fonduri europene. Suntem în proces de finalizare a protocolului pe acest subiect.

 

Ați spus că s-a terminat cu România ca stat captiv. Pe ce vă bazați?

Ce se întâmplă cu acest guvern acum este definitivarea procesului. Cred că procesul a început prin DNA, prin ANI, prin reforma justiției, doar că era nevoie și la nivelul restului administrației să vină oameni care să pună interesul public în primul rând. Dacă partidele vor veni din nou cu marionete, după acest guvern...

 

Aveți vreo îndoială?

Da, cred că, după Colectiv, s-a schimbat inclusiv modul de raportare al partidelor. Există o oarecare frică de a face chestiuni prea pe față. Și cred că acest guvern a dat un model, a venit cu oameni pricepuți și care nu pot fi manevrați sau controlați. Pot fi eventual intimidați, asta recunosc. Eu am acest avantaj de a fi fost o figură publică și de a fi încasat diverse lovituri și înainte de a fi ministru, eram obișnuit. Eu am avut conflicte cu mogulii și cu politicieni foarte puternici și înainte. Dacă am făcut-o ca ONG-ist, nu văd de ce n-aș fi făcut-o ca ministru. Ar fi fost paradoxal să fac altfel, ar fi fost paradoxal de pildă să nu trimit raportul Corpului de Control la DNA. Formal e doar decizia ministrului ce face cu ce primește de la Corpul de Control. Dar de ce l-aș fi oprit, de ce aș fi făcut chestia asta?! Să-l menajez pe d-l Ghiță, că poate e sensibil și nu suportă spațiile închise? S-ar putea să fie oameni prin guvern neobișnuiți cu genul ăsta de presiune publică, să fi fost timorați. Primul ministru le-a spus: n-aveți de ce să fiți timorați, genul ăsta de activism și de scoatere la lumină a problemelor trebuie să fie model standard pentru guvern. Eu sper să devină model standard pentru toți miniștrii.

 

Interviu realizat de ANDREEA PORA

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22