De același autor
Toți comentatorii, chiar și cei de bună credință, s-au grăbit să își formuleze punctele de vedere în „paradigma” fixată de Traian Băsescu și Antena 3, cultivată în mod degradant de asociațiile de magistrați, AMR și UNJR, care știu ele de undeva că toată povestea trebuie să aibă de-a face cu DNA, cu „justiția televizată”, cu abuzul de arestări preventive, cu SRI - deci cu binomul -, cu pretinse atacuri la Curtea Constituțională și cu tot felul de alte lucruri, care pentru politicieni și presa aservită sunt catalogate drept „poliția politică”. În realitate, nu știu absolut nimic.
Mai întâi, faptele. Informația incriminantă nu este cuprinsă în Eurobarometrul de primăvară - datele sunt culese în luna mai -, ci în Anexa la Eurobarometru, în Tabelul 35, unde repondenților li se cere să spună câtă încredere au în justiție/sistemul legal din țara lor. Românii au răspuns în proporție de 35%, o scădere de 13% față de primăvara lui 2015. Atât. Nici documentul principal nu ne ajută prea mult, pentru că acolo nu li se cere românilor decât să-și declare încrederea în guvern și parlament, cu cifre ușor de anticipat. Orice analist care ține cât de cât la integritatea sa intelectuală realizează că din aceste date nu se poate trage nicio concluzie cu pretenție de adevăr. Poți să le interpretezi oricum și credem că de aici provine orgia de „explicații” lansate în spațiul public: dacă merge orice, atunci poți să spui orice, cu aceeași pretinsă valoare de adevăr, cel mai larg spațiu de manipulare posibil.
Dacă vrei să valorifici aceste date pentru a obține o explicație corectă ar fi necesare alte câteva informații care lipsesc. Cel mai bine ar fi fost să avem la dispoziție răspunsuri privind încrederea în DNA și în SRI, pentru a vedea dacă aceste instituții au înregistrat aceeași diminuare a încrederii, fapt care ar putea justifica atacurile concertate asupra celor două instituții. Dar nu avem. Am putea presupune că, de exemplu, de fapt, scăderea încrederii nu are nimic de-a face cu DNA și SRI, ci totul cu activitatea uneori deplorabilă a instanțelor din țară unde magistrați incompetenți și/sau corupți - aceiași pe care îi apără de zor AMR și UNJR - își bat joc de actul de justiție, iar oamenii nu reușesc să își găsească dreptatea, fiind plimbați dintr-o instanță la alta până la capătul zilelor. Dar nu avem date nici în acest sens pentru că lipsește o întrebare cu privire la încrederea în curțile din România.
Unii au considerat că există un complex de factori care explică acest declin și acesta ar putea fi adevărul, dacă am lua în considerare intervalul de un an (primăvara 2015 - primăvara 2016) la care face referire Eurobarometrul. Noi credem că nu este așa. Credem că este vorba despre un singur factor conjunctural, care are legătură cu un eveniment concret. Pe ce ne bazăm? Pe datele Eurobarometrului din luna februarie a acestui an, care a avut drept obiect chiar justiția. În acel sondaj, încrederea românilor în justiție era de 51%, deci în creștere față de primăvara lui 2015. Ca urmare, declinul din februarie până în mai este chiar mai abrupt, de 16%, ceea ce sugerează un eveniment catastrofal, similar cu anunțul lui Traian Băsescu privind tăierea salariilor cu 25%. Și ce eveniment s-a produs în România în decurs de trei luni care să justifice o asemenea prăbușire? Singurul de care avem știre și care a avut impact național major a fost scandalul Hexi Pharma, care, în luna mai, când au fost strânse datele pentru Eurobarometru, se afla la apogeu. Nici această explicație ipotetică nu este „beton”, dar este singura cea mai plauzibilă și cea mai simplă. Cum s-a ajuns aici este o altă poveste, care are legătură cu numeroasele tentative - inclusiv ale lui Cătălin Tolontan - de a pune în sarcina justiției (dar în special a DNA și a SRI) eșecul de a sancționa compania care a diluat dezinfectanții. Ulterior, s-a dovedit că pretențiile lui Tolontan privind faptul că „DNA ar fi știut” erau false, dosarul fiind îngropat de procurorii de la Tribunalul Sectorului 2, iar cele privind SRI sunt în continuare de dovedit.
Oricum, utilizarea unor date care înregistrează sentimentele românilor dintr-un moment în care emoțiile privind „zecile de mii de morți din spitale” din cauza infecțiilor nosocomiale - apropo, suntem siguri că au existat numeroase victime, dar nu avem nici până acum un număr oficial: câți români au murit din cauza acestor infecții? - pentru a discredita DNA și instituțiile anticorupție reprezintă una dintre cele mai masive operațiuni de manipulare a opiniei publice din ultimii ani. Faptul că politicienii, Antena 3 și tot felul de instituții mass-media aservite unor interese politice și private s-au angajat în această operațiune nu mai este o noutate. Faptul că i s-au alăturat două asociații de magistrați pentru a-și promova agenda politică - să nu-și facă iluzii judecătoarea Gârbovan, suita de comunicate pe lângă adevăr și de apariții publice la Antena 3 SUNT o declarație politică în sine - reprezintă un fapt deosebit de grav care arată că există o masă critică de judecători dispuși să suprime DNA. Instinctul unui judecător trebuie să judece după fapte. După cum am arătat, nu există suficiente fapte relevate de Eurobarometru care să justifice o concluzie certă, darămite grămada de procese de intenție înghesuită în comunicatele UNJR și în declarațiile doamnei Gârbovan și, prin urmare, atitudinea onestă ar fi fost să se abțină de la o concluzie, așa cum s-ar abține să dea un verdict din lipsă de probe. Dacă acești magistrați judecă în felul acesta și în sala de judecată, atunci ne-am ars. Starea justiției românești e mai proastă decât am crezut.
