Pe aceeași temă
Miercuri, 31 august, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Neagu Djuvara e sărbătorim pe cu prilejul celor 100 de ani pe care îi împlineşte în acea zi. La eveniment vor vorbi Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu. Accesul la eveniment este gratuit şi se face pe baza unei rezervări prealabile prin EVENTBOOK în limita celor 100 de locuri disponibile.
„La 73 de ani, cand Îngerul compasiunii l-a readus în ţară, Neagu Djuvara era perfect fertil şi alegru, pregătit pentru o nouă tinereţe, pe care a trăit-o alături de noi cu o intensitate, o pasiune intelectuală şi o distincţie a civilizaţiei admirabile. Cine a avut ochi de văzut, a putut vedea. Cine a avut urechi de auzit, a putut auzi. Mai mult decât a făcut Neagu Djuvara pentru noi, nici pietrele nu pot striga. Îngerul compasiunii pentru suferinţele irosite în istorie ni l-a adus, iar el şi-a făcut cu asupra de măsură datoria de a ne arăta, în carne şi oase, nouă, celor care am uitat, ce înseamnă să fii civilizat şi european într-o manieră curat românească.” (Horia-Roman Patapievici)
„După decenii întregi în care istoria a trebuit să se strecoare, ca disciplină, printre nenumarate clişee ideologice, să navigheze printre adăvaruri camuflate, desfigurate sau ocolite, să accepte o îndelungată asceză, care risca să producă standardizarea ireparabilă a discursului istoric, Neagu Djuvara a readus la rampă istoria vie, istoria ca istorisire, istoria colocvială, prietenoasă, seducătoare, liberă de ştaif catedratic şi de exigenţe conjuncturale. Lucrările sale au, de aceea, un efect terapeutic, purificator: ele curăţă, fără dureri, plămânii neoxigenaţi ai cititorului autohton şi convertesc normativitatea solemnă a istoriei de cabinet în poftă vitală de cunoaştere, în obiect al curiozităţii tinereşti şi al bucuriei.” (Andrei Pleşsu)
„Locul pe care-l ocupă domnul Djuvara în viaţa publică româneasca nu l-a luat de la nimeni şi nu va fi niciodată luat de altcineva. Că l-am cunoscut şi că o personalitate atât de originala stă cu noi de un sfert de veac este o aruncare a zarurilor sorţii la fel de norocoasă pentru noi ca acelea care i-au determinat acestui om cotiturile unei vieţi într-adevăr excepţionale. Numai în societatea noastră, în care el, Neagu Djuvara, este supravieţuitorul unei civilizaţii morale moarte, poate să fie cineva un fenomen cultural de unul singur.” (Andrei Pippidi)
„Mai întâi m-a cucerit personajul Neagu Djuvara. Un ADN cu blazon de boierie sadea pe linie maternă şi ighemonikon diplomaticesc dinspre tată, plus fibra armânească la care balcanismul aburos cataonic din vinele mele a percutat euforic fără ezitare. Diplome sorbonarde în Istorie şi Drept. Patriotic-romantice înrolări ofiţereşti pecetluite cu subtile misiuni politice de anvergură naţionala (şi consecinţe continentale) la nici treizeci de ani. Studii caftanite de Raymond Aron. Un exil împănat instituţional cu mult disputatele conturi prevăzător alimentate de «bietul» Ică Antonescu, dar şi cu Cioran, Eliade, Vişoianu, Brutus Coste, Ionesco & Co. Abordări ale istoriei la nivel de Toynbee, dublate de misiuni secrete şi comandouri paraşutate, ambiguu păstorite de spionajul francez şi american...” (Dan C. Mihăilescu)
