Pe aceeași temă
UPDATE: Ministrul de Interne Petre Toba a demisionat. El a spus ca se pune la dispozitia organelor de ancheta, ca isi motiveaza demisia prin faptul ca nu vrea sa afecteze activitatea ministerului de Interne si ca faptele care i se pun in seama s-au produs cand nu era ministru si nu ar fi avut autoritatea de a impiedica accesul procurorilor la documente.
UPDATE: Reactii
Premierul Dacian Ciolos a declarat joi, dupa ce DNA a cerut aviz pentru inceperea urmaririi penale fata de ministrul de Interne Petre Toba, ca "Indiferent despre cine e vorba din Guvern, cineva care are semnatura mea pentru a fi in Guvern, in aceste conditii, trebuie sa isi dea demisia sau sau ii cer eu demisia", transmite Hotnews.
***
Directia Nationala Anticoruptie a transmis procurorului general al Parchetului General referatul cauzei, pentru sesizarea Președintelui României, "pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială", se spune in comunicatul DNA.
Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
Faptele pentru care se cere urmărirea penala a ministrului de Interne:
La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.
Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).
Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi, precizează DNA.
Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale.
Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative:
căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei,
cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei,
bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei,
cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei,
stilouri în valoare de 13.000 lei,
uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă,
mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.
Relevant este că, spune DNA,în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016).
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
***
Sase sefi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI au fost pusi sub urmarire penala pentru deturnarea de fonduri de la serviciul secret al MAI. Ei au aprobat mai multe rapoarte prin care au schimbat destinaţia banilor destinati misiunilor operative, pe care ori i-au cheltuit pentru protocol ori char i-au luat ei, după care au secretizat documentele, arată procurorii DNA. Luni, prim ministrul Dacian Ciolos l-a demis pe Rares Vaduva, seful actual al DIPI, cu rang de secretar de stat.
Seful Departamentului de Informatii si Protectie Interna (DIPI) din cadrul Ministerului de Interne, Rares Vaduva (numit de Tobă în funcţie şi demis săptămâna trecută de premierul Cioloş după anchetarea sa), precum si fostii sefi si institutiei Gheorghe Nicolae, Gelu Marin Oltean, Nelu Zarnica, Gheorghe Popa si Ioan Dorin Popa, sunt urmariti penal de procurorii anticoruptie, avand calitatea de suspecti, anunta Directia Nationala Anticoruptie (DNA) intr-un comunicat remis luni seara.
Cei sase sunt acuzati de infractiuni precum deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu.
De asemenea, conform DNA, Gheorghe Nicolae si Nelu Zarnica au fost trimisi in judecata pentru fapte similare intr-un dosar din care a fost disjunsa prezenta cauza.
"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția pentru combaterea corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de următoarele persoane cu funcții de conducere în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.), având calitatea de suspect în cauză:
VĂDUVA RAREȘ, comisar șef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior șef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției;
NICOLAE GHEORGHE, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;
OLTEAN GELU-MARIN, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu;
ZĂRNICĂ NELU, chestor principal de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri în formă continuată, fals intelectual și uz de fals, în formă continuată;
POPA GHEORGHE, comisar șef de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.G.I.P.I. (structură operativă a D.I.P.I.) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată și delapidare;
POPA IOAN-DORIN, comisar șef, la data faptelor șef adjunct Diviziune administrativă a D.I.P.I. sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată.
Faptele pentru care sunt cercetaţi foştii şefi ai serviciului secret al MAI:
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare "secret", a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
În cursul anului 2014, suspectul Popa Gheorghe, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., și-a însușit suma de 1.500 lei. Totodată, în aceeași perioadă, prin aprobarea a două rapoarte, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinația legală a sumei totale de 1.350 lei, alocate instituției pentru cheltuieli operative.
Pentru a ascunde delapidarea și deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare "secret", a unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
Suspectul Popa Ioan-Dorin, având calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui număr de 100 de rapoarte înregistrate la D.I.P.I. în anul 2014, a schimbat, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției - cheltuieli care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinația legală a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate instituției pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta și-a însușit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea și delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.
Folosind același mod de operare, în cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe și-a însușit mai multe sume de bani, în total 10.000 lei, iar pentru acesta, în patru rapoarte, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Printr-o dispoziție emisă în anul 2015, în mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecința vătămării intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislației privind informațiile clasificate și de păstrare a documentelor financiar-contabile justificative.
În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Văduva Rareș a schimbat destinația legală a sumei totale de 13.476,22 lei, alocată instituției pentru cheltuieli operative, banii fiind îndreptați către cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în fals. În acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitată printr-un raport, de suspectul Zărnică Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Văduva Rareș a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice.
În cursul anului 2016, suspectul Văduva Rareș, în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu încălcarea legii, declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosarul nr. 20/P/2016, al Direcției Naționale Anticorupție, în scopul excluderii probelor care dovedesc vinovăția persoanelor inculpate în respectiva cauză penală. Fiind avertizat asupra consecințelor faptei sale, a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat.
La data de 29 august 2016, persoanelor menționate li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
***La sfârşitul anului 2012, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul MAI, a cărei conducere era numită de ministrul de Interne, a fost reorganizată ca departament, coordonat de un secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Gelu Oltean, numit director general al DGIPI în aprilie 2012, a fost reconfirmat la conducerea structurii, la începutul lunii ianuarie 2013, de premierul de atunci Victor Ponta, fiind numit secretar de stat la şefia DIPI. Ulterior, în anul 2014, a fost eliberat din funcţie la propunerea ministrului de atunci, Gabriel Oprea şi înlocuit cu Gheorghe Nicolae.
"În perioada 2014 - 2015, persoane cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă au aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinaţia unor sume de bani ce erau alocate pentru cheltuieli operative ale DIPI. Astfel, banii ce urmau să fie folosiţi pentru acţiuni sau misiuni cu caracter informativ-operativ au fost îndreptaţi către cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituţiei. În acest sens, necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în mod fals”, informeaza Directia Nationala Anticoruptie.
Anchetatorii au strâns probe care arată că o parte din sumele care erau destinate misiunilor au fost însuşite de ofiţerii cu funcţii de conducere din cadrul DIPI.
Potrivit DNA, pentru a ascunde deturnarea de fonduri persoane din conducerea instituţiei au dispus clasificarea unor informaţii şi înregistrarea unor înscrisuri în evidenţele documentelor secrete de stat ale DIPI, deşi divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securităţii naţionale.
"După constituirea dosarului penal nr. 20/P/2016 (dosarul în care a fost trimis în judecată Gabriel Oprea -n.r.) la Direcţia Naţională Anticorupţie, una dintre persoanele din conducerea D.I.P.I. a refuzat, cu încălcarea legii, să înceapă procedura de declasificare a înscrisurilor reţinute ca mijloace de probă în dosar, astfel încât să fie excluse o serie de probe ce ar fi susţinut acuzaţiile aduse de procurori, în respectiva cauză penală. Fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale, persoana respectivă a refuzat să pună la dispoziţia procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menţionat", mai arată procurorii DNA.
Comisarul-şef Rareş Văduva, şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) din Ministerul Afacerilor Interne, a fost audiat la DNA, luni dimineaţă. El nu a vrut să precizeze în ce calitate a fost chemat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, spunând că "informaţiile clasificate sunt şi trebuie să rămână clasificate”. Văduva a mai spus că nu va face declaraţii, iar punctul său de vedere va fi exprimat, pe cale legală, în cadrul dosarului penal.
Surse judiciare declarau pentru News.ro că Rareş Văduva, şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, a fost pus sub acuzare pentru favorizarea făptuitorului, obstrucţionarea justiţiei, deturnare de fonduri şi abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce procurorii au descoperit detalii noi în dosarul în care a fost trimis în judecată Gabriel Oprea şi fostul şef al DIPI, comisarul-şef Nicolae Gheorghe, arată surse judiciare.
Procurorii au disjuns o parte a dosarului în care au fost trimişi în judecată fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul şef al DIPI Nicolae Gheorghe şi fostul adjunct al şefului DIPI, Nelu Zărnică, mai spuneau sursele citate.
Văduva este la conducerea DIPI din luna februarie, după ce Nicolae Gheorghe a fost demis de la conducerea acestui departament, alături de adjunctul său Nelu Zărnică, cei doi fiind puşi sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu şi deturnare de fonduri în dosarul legat de cumpărarea de către DIPI a unui Audi A8 pentru protecţia demnitarilor.
Maşina a fost cumpărată cu bani care erau destinaţi doar pentru achiziţii necesare în cazuri de combatere a corupţiei, fiind folosită doar de fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea, din 21 august până în octombrie 2015. În acest dosar, Nicolae Gheorghe a fost trimis în judecată alături de Gabriel Oprea.
În 2 martie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au pus sub învinuire pe Gabriel Oprea, fost ministru al Internelor şi fost vicepremier pentru securitate naţională, acuzaţia care i-a fost adusă fiind de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Potrivit DNA, în 13 iulie 2015, fostul ministru al Internelor a dispus suplimentarea cu 410.000 de lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale DIPI şi a aprobat cumpărarea unui autoturism Audi A8 pentru "asigurarea protecţiei demnitarilor". Banii au fost însă cheltuiţi ilegal pentru cumpărarea maşinii, în condiţiile în care puteau fi folosiţi doar pentru achiziţii necesare în cazuri de combatere a corupţiei.
Procurorii spun că Gabriel Oprea ar fi fost ajutat în acest demers de Nicolae Gheorghe, aflat atunci la conducerea DIPI, şi de Gabriel Nicolae Pavel, care era şeful Serviciului juridic din DIPI, ambii fiind cercetaţi în dosar.
Din decembrie 2014, Rareş Văduva a fost adjunctul şefului Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, având rang de subsecretar de stat. El a ocupat această funcţie până în februarie, când a fost numit la şefia departamentului, după ce Nicolae Gheorghe a fost demis în urma dosarului de corupţie. În perioada 2006-2014, Rareş Văduva a ocupat funcţii de conducere şi de execuţie în cadrul Serviciului Român de Informaţii , după ce între 1999 şi 2004 a lucrat la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea.
