Pe aceeași temă
Cea de-a IV-a ediţie a SoNoRo Conac se încheie duminică, 18 septembrie, cu două concerte dedicate strângerii de fonduri pentru achiziţionarea sculpturii “Cuminţenia Pământului” de Constantin Brancuşi. Concertele, organizate la iniţiativa directorului general al Muzeului Naţional de Artă al României, Călin Stegerean, au loc în Sufrageria Regală, de la ora 11.30 şi de la ora 19.00, în seara aceleiaşi zile. Programul muzical va cuprinde lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Edward Elgar, Vittorio Monti şi Bohuslav Martinu, interpretate de Angelica Postu (pian), Alexander Sitkovetsky (vioară) şi Răzvan Popovici (violă).
Deşi pentru încheierea SoNoRo Conac a fost programat iniţial un singur concert în Bucureşti, interesul crescut din partea publicului a condus la epuizarea imediată a locurilor. Acestui fapt se datorează organizarea unui concert suplimentar, dar şi dorinţei de a expune unui public cât mai numeros cauza pe care SoNoRo Conac o susţine alături de Muzeul National de Artă al României, strangerea de fonduri pentru achiziţionarea sculpturii “Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi.
Pentru concertul de la ora 19:00 locurile s-au epuizat, dar se pot face în continuare rezervări pentru reprezentaţia de la ora 11.30.
“SoNoRo Conac a pornit acum patru ani ca o celebrare a locurilor în care muzica poate fi pusă în valoare nu doar de un spaţiu acustic ideal, dar şi de un concept arhitectural desăvârşit. Dorim ca această serie de concerte să fie un moment de împletire al artelor, drept urmare ne bucurăm să adăugăm încă o nouă valenţă acestei îngemănări şi să facem din ultimele concerte ale acestei ediţii a SoNoRo Conac un prilej de întâlnire al ideii achiziţionării sculpturii «Cuminţenia Pământului» de Constantin Brâncuşi cu cei care o pot face realizabilă ” - Răzvan Popovici, iniţiatorul SoNoRo Conac şi directorul Festivalului SoNoRo.
„Am propus organizatorilor programului SoNoRo Conac să încheie seria de concerte din acest an în muzeul în care a fost expusă decenii la rând «Cuminţenia Pământului» de Constatin Brâncuşi. Dorim să atragem astfel atenţia asupra importanţei achiziţionării acesteia prin subscripţie publică şi să oferim cadrul cel mai adecvat, «casa sa» până nu demult, celor care pot să devină contributori importanţi pentru această cauză de importanţă naţională” – Călin Stegerean, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României.
Toţi cei prezenţi la eveniment vor putea dona pentru campania de strângere de fonduri iniţiată anul acesta de Ministerul Culturii. Donaţiile se va putea face prin două POS-uri oferite de BRD, partener principal al SoNoRo Conac.
În cadrul celei de-a IV-a ediţii a SoNoRo Conac au fost susţinute în această vară nouă concerte, în spaţii arhitecturale monument din toată ţara.
În 2013, Asociaţia Sonoro a pus bazele unui nou proiect - SoNoRo Conac- , care îşi doreşte, prin asocierea muzicii cu opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenţie şi sprijinire a patrimoniului şi a resurselor culturale extraordinare ale României. În 2014, SoNoRo Conac a desfăşurat o serie de 11 concerte în clădiri de patrimoniu din toată ţara, printre care Vila Dobruşa din Drăgăşani, Casa Avramide din Tulcea, Conacul Bellu din Urlaţi, Conacul Cuza de la Ruginoasa, Conacul Hagianoff – Manasia, Sinagoga din Bistriţa, Castelul Corvinilor din Hunedoara şi Conacul Hodoni de lângă Timişoara. În 2015, concertele SoNoRo Conac au fost găzduite de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi, Biserica Evanghelică din Herina, - Muzeul Naţional "George Enescu" din Bucureşti, Catedrala Romano-Catolică / Alba-Iulia, Biserica fortificată / Viscri, Casa Boema din Cluj-Napoca, Castelul Károlyi–Sala Cavalerilor din Carei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Colegiul Naţional "Moise Nicoară" din Arad, Primăria Sectorului 1 Banu Manta din Bucureşti, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spaţiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural şi ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect îşi propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce priveşte multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate - clădiri fabuloase, spectaculoase, elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural.