Vladimir Socor: Rusia dispune de parghii cum URSS nu a avut niciodata

E.b. | 10.10.2016

Pentru Romania se profileaza o dilema reala daca se adanceste divergenta de interese intre cele doua maluri ale Atlanticului: sa se alinieze si mai strans cu SUA sau sa inceapa o politica de echilibru intre SUA si acea grupare de state din UE coagulate in jurul Germaniei.

Pe aceeași temă

 

 

Afirmatia apartine lui Vladimir Socor, analistul Fundatiei Jamestown din Washington, specializat in spatiul ex-sovietic, intr-un interviu pentru Ziare.com.

 

Vladimir Socor a explicat ca Rusia vrea refacerea sistemului Yalta de reimpartire a sferelor de influenta, dar, mai mult decat atat, vrea sa obtina participarea la procesele de luare a deciziilor politice si de securitate in Europa Occidentala, cu marginalizarea sau chiar excluderea rolului SUA, conform Ziare.com.

 

Aceste scopuri sunt urmarite prin coruperea financiara a unor grupari de interese din Occident, cu ajutorul mentalitatii post-moderne pacifiste a Occidentului, dar si al aliantelor tactice facute de Rusia cu grupari conservatoare din Europa Occidentala.

 

Rep. L-am auzit recent pe Vladimir Putin spunand ca Rusia nu are ambitii imperiale, dar am vazut soldatii rusi invadand o parte din Ucraina. Ce vrea, de fapt, Vladimir Putin?

 

Rusia are obiective complexe pe care le urmareste in paralel. Primul este reconstituirea sferei sale de influenta nu numai pe teritoriul fostei URSS, dar si pe al statelor din Europa Centrala care apartinusera odinioara asa-numitului Pact de la Varsovia.

Deci vrea refacerea sistemului Yalta de reimpartire a sferelor de influenta printr-un acord intre Rusia si principalele puteri occidentale.

Obiectivul numarul doi este de a obtine participarea Rusiei la procesele de luare a deciziilor politice si de securitate in Europa Occidentala, cu marginalizarea sau chiar excluderea rolului SUA.

Acest obiectiv al Rusiei merge dincolo de sistemul Yalta, care presupunea impartirea clara, de-a lungul unei linii trasata pe harta, a sferelor de influenta. In viziunea actuala a Rusiei, aceasta carcateristica a sistemului Yalta dispare, deoarece Rusia ar patrunde masiv spre vestul liniei de demarcatie a fotului sistem Yalta.

Rusia dispune de parghii de influenta si acces in Europa Occidentala cum URSS nu a avut niciodata.

 

Rep. Care sunt acestea?


Coruperea financiara a unor grupari de interese din Occident. Mentalitatea post-moderna pacifista a Occidentului, in care o parte din societate nu mai este dispusa sa cheltuiasca bani pentru aparare si securitate, considerand ca acestea sunt un lucru depasit, perimat.

Al treilea canal de influenta sunt aliantele tactice facute de Rusia cu grupari conservatoare din Europa Occidentala.

 

Rep. Conservatoare? Nu socialiste?

 

Consevatoare. Este o schimbare a politicii de aliante a Moscovei. In perioada sovietica, ea miza pe grupari de stanga, partide comuniste si alte partide ale stangii radicale, aliati slabi lipsiti de influenta, izolati politic in propriile tari.

Acum politica de alianta a Moscovei s-a deplasat dramatic spre dreapta, Rusia cauta aliati de circumstanta, tovarasi de drum, la dreapta spectrului poltic, nu la stanga. Si a inceput sa-i gaseasca printre consevatorii nemultumiti de hegemonia stangii liberale. O mare parte a societatilor Europei Occidentale considera ca sistemele politice actuale nu-i mai reprezinta pe oamenii cu constiinta conservatoare, care se simt alienati, exclusi din sistemul politic si normativ actual.

Nu mai exista un consens asupa valorilor. Cine mai poate spune astazi care sunt valorile europene? Parerile sunt impartite intre grupari din ce in ce mai antagonice. Cel mai raspandit este noul consens post modern liberal de stanga. Chiar lideri ai unor partide conservatoare se simt obligati sa guverneze in stilul stangii liberale.

Un exemplu este atitudinea dnei Merkel in chestiune imigratiei musulmane pe care dansa o trateaza din punctul de vedere al stangii liberale, desi reprezinta un partid crestin de dreapta. Sau in chestiunea energiei nucleare, dna Merkel a imbratisat punctul de vedere al verzilor. In chestiunea imigratiei, conservatorii britanici au guvernat la fel ca laburistii.

 

Rep. Deci Moscova exploateaza concesiile mari spre stanga ale dreptei Occidentale?

 

Da. In SUA avem acelasi fenomen de scindare a societatii in chestiunea valorilor. Polarizarea aceasta a inceput odata cu alegerea lui George Bush jr in 2000 si are pana astazi efecte profunde in alegerile americane, efecte care au culminat cu dilema Trump vs H. Clinton.

Trump concentreaza revolta cetatenilor americani cu viziuni conservatoare impotriva hegemoniei stangii liberale. Fenomenul Trump e comparabil cu Alternativa pentru Germania, Partidul Libertatii din Austria, Le Pen in Franta.

 

Rep. Cum fac conservatorii jonctiunea cu Rusia?

 

Rusia lui Putin pozeaza astazi in campioana conservatorismului, a valorilor traditionale: identitate nationala, religie crestina, familie traditionala, suvernitatea statului. Iar conservatorii din Occident, la fel de ignoranti in privinta Rusiei cum sunt si liderii liberali, accepta aceasta poza a Rusiei si se uita spre ea ca la un model dezirabil de urmat. Cred ca Rusia e nationala, este statalista, protejeaza familia, ceea ce e complet fals avand cea mai mare rata a avorturilor, este pentru identitate, pentru religia crestina.

 

Rep. Deci Rusia devine atractiva.

 

Pentru aceasta parte crescanda a conservatorilor dezamagiti. Ei nu sunt radicali, nu sunt extremisti, nu sunt revolutionari. Sunt niste burghezi traditionali care vad ca valorile burgheze mostenite din generatiile anterioare sunt in pericol si inlocuite cu valorile libertariene semi-anarhiste ale anilor 60.

Avem de-a face cu o reactie a burgheziei traditionale. Partide precum Frontul National, Alternativa pentru Germania, Partidul Libertatii sunt partide burgheze, in niciun caz extremiste de dreapta sau radicale.

 

Rep. In Romania unde vedeti zona politica atrasa de "valorile" Moscovei?

 

In Romania situatia e diferita. Dreapta radicala romaneasca imbratiseaza acele valori conservatoare: familie, ortodoxie, autohtonism, statalism, suveranitate, respingerea amestecului Occidental in numele traditiei romanesti si al suveranitatii.

 

Rep. Iar curentul acesta nationalist castiga teren in Romania.

 

Da, constat si eu.

 

Rep. Face nationalismul jocul Rusiei?

 

Cu siguranta. Cred ca este inconstient, involuntar. Din diferite considerente legate de traditia autohtona, ortodoxa, opozitia ideologica fata de liberalism (care in Romania reprezinta dreapta autentica) pe care il vad adus in Romania de Occident, dreapta radicala submineaza alianta Romaniei cu Occidentul.

 

Rep. Si stanga romaneasca, PSD, nu face acelasi lucru?

 

Parti din PSD, personaje precum dl Ponta sau altele de acest gen, care vor sa para pro-occidentali, dar coruptia pe care o patroneaza unele cercuri din PSD, daca ele ar triumfa, ar face imposibila alianta Romaniei cu Occidentul. Romania are norocul istoric, unic pana acum, de a avea o prezenta americana militara nemijlocita pe teritoriul ei.

 

Rep. Cum vedeti ideea de armata europeana, idee mai veche revitalizata brusc dupa Brexit? Este un simptom al clivajului dintre SUA si nucleul dur franco-german al UE?

 

Eu nu iau deloc in serios ideea armatei europene, cred ca nici politicienii europeni care promoveza ideea nu o fac in mod serios, competent. Nu au analize care sa sustina rationalitatea si fezabilitatea unei armate europene. Sunt declaratii politice nesustinute de analize serioase.

Numai intentia declarata de a crea o armata europeana conduce la o competitie nesanatoasa cu NATO in jurul resurselor financiare limitate chiar pentru Alianta nord-atlantica. Ar fi o catastrofa impartirea acestor resurse financiare limitate intre NATO si o fantomatica armata europeana.

 

Rep. Este un semnal antiamerican?

 

Da, implicit este. Unele cercuri din Europa Occidentala, in frunte cu social - democratii germani, doresc sa marginalizeze si sa excluda rolul SUA in securitatea europana si sa infiinteze in loc un parteneriat intre Europa Occdentala si Rusia.

 

Rep. Presedintele Iohannis a achiesat la aceasta idee. A declarat explicit ca Romania sustine initiativa armatei europene.

 

In teorie. Este un mod de a nu crea animozitati si de a nu irita anumite guverne din Europa Occidentala, in principal pe cel francez, dar si Ministerul de Externe german. Trebuie spus ca politica externa germana nu e unitara, linia cancelarei Merkel si a ministrului de Externe Steinmeier sunt diferite. Ministerul de Externe este pentru armata europeana, cancelara nu este sau este intr-o masura atat de limitata incat ideea isi pierde sensul.

 

Rep. Exista voci care se tem ca Romania gliseaza catre nucleul european franco-german dur incepand sa puna in planul al doilea parteneriatul cu SUA. E o temere justificata?

 

Eu nu am aceasta impresie. In UE nu se poate vorbi de un motor franco-german. Franta are un rol secundar in umbra Germaniei. Germania are interesul de a include Franta in tot felul de propuneri si combinatii pentru a da o aparenta europeana unor initiative de fapt germane.

Germania, din motive usor de inteles, nu vrea ca initiativele ei proprii sa fie interpretate ca nereprezentand interese europene. Nu doreste sa se proflizeze ca hegemonul Europei, are nevoie de o aparenta de europenitate pe care care Franta i-o serveste.

 

Rep.Romania nu?

 

Nu. Romania este insuficient de influenta ca sa poata conferi unor intiative germane o aparenta europeana. Franta poate. Ea este constienta, cu toate ambitiile ei de grandoare apusa, ca este asezata de Germania la masa negocierilor in calitate de figuranta, de secund, asa cum vedem in asa-zisul format normand, in care se negociaza o eventuala solutie politica pentru teritoriul controlat de rusi in estul Ucrainei. Acolo Franta e in planul al doilea, nici nu vorbeste prea mult, e fericita sa stea la masa augusta, constienta de rolul ei secundar.

Deci nu avem un motor franco- german, ci o Germanie suficient de puternica pentru a lua anumite initiative, dar insuficient de puternica pentru a obtine aprobarea colectiva a UE.

 

Rep. Asadar nu vedeti niciun pericol de deplasare a Romania de pe axa cu Washington?

 

Nu vad acum aceasta deplasare, dar ea ar putea sa se produca. Se profileaza o dilema reala pentru Romania. Daca se adanceste divergenta de interese, clivaj poate e prea mult spus, intre cele doua maluri ale Atlanticului, este posibil ca Romania si alte tari din Europa Centrala si de Est membre in UE si NATO sa fie puse in fata unei dileme: sa se alinieze si mai strans cu SUA sau sa inceapa o politica de echilibru intre SUA si acea grupare de state din UE coagulate in jurul Germaniei, o grupare instabila insa.

Nu am ajuns inca in momentul alegerii, dar dilema se profileaza, situatia trebuie sa fie analizata, solutiile trebuie sa fie pregatite si sunt convins ca guvernul face acest lucru.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22