Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Două alegeri mai importante pentru România decât cele din decembrie
2016-11-08
1
La sfârșitul săptămânii intrăm în ultima lună de dinaintea alegerilor parlamentare. Însă un impact semnificativ mai mare asupra României îl vor avea mai degrabă două evenimente electorale externe: alegerile americane, de pe 8 noiembrie, și turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, duminica viitoare.

 

În Republica Moldova, o victorie, altfel des­tul de previzibilă, a lui Igor Dodon ar sub­mina, probabil fatal, legăturile țării cu UE și cu România, punând în mod ferm Rusia în control deplin la Chi­și­nău. Influența Moscovei es­te oricum importantă și acum, nu doar în economie și zona politică, ci și în ser­viciile secrete sau în alte instituții de forță din stat. Însă, în plan simbolic, am mar­ca astfel o abandonare de facto a demersului de apro­piere față de UE, a le­gă­turilor cu principalele ca­pitale europene și cu Bruxellesul și o re­ve­nire fermă a țării exclusiv în sfera de in­fluență a Rusiei. Ar fi o schimbare majoră de direcție care va complica și situația Ro­mâ­niei.

 

Dar, până la alegerile din Republica Mol­dova, vom avea marți alegerile prezi­den­țiale în Statele Unite. Lucrurile sunt pe mu­chie de cuțit, e greu să faci pro­nos­ti­curi, mai ales după ce am văzut ce s-a în­tâmplat la Brexit. În timp ce miza este mai mare ca oricând în ultimele decenii. Da­că o victorie a lui Hillary Clinton ar ți­ne în mare Washingtonul pe făgașul ac­tual, probabil cu o linie mai fermă în rela­ția cu Rusia și în Orientul Mijlociu, o vic­to­rie a lui Donald Trump ar plasa lumea întreagă într-o acută stare de neliniște și instabilitate. Declarațiile sale, unele in­cen­diare, au pus în discuție întregul sistem de alianțe internaționale al Americii, au ridicat semne de întrebare majore privind aranjamentul de securitate din Europa și chiar viitorul NATO. Legat de acest ultim aspect, Financial Times notează că po­zi­ții­le exprimate public de Trump riscă să pu­nă în discuție „elemente fundamentale ale politicii externe americane postbelice care au stat la baza Alianței“.

 

Mulți, inclusiv în România, consideră că acest gen de viziune tinde să dramatizeze ex­cesiv lucrurile. Ei pleacă de la ideea că un președinte Trump va fi cu totul alt­ce­va decât candidatul Trump și că vom asista la replieri semnificative față de po­zi­țiile exprimate în cam­pa­nie. În plus, spun ei, Ame­rica dispune de un solid sis­tem de checks and balan­ces capabil să țină în frâu eventualele derapaje. Ul­ti­ma apreciere nu ține totuși cont de faptul că, foarte probabil, un președinte Trump va dispune, cel puțin în primii doi ani de mandat, și de o majoritate republicană, atât în Congres, cât și în Senat, puțin în­cli­nată să i se opună pe față. În general, pre­miza fundamentală este aceea că, până la urmă, un președinte, oricâtă putere for­ma­lă ar avea, nu face ce vrea el, ci trebuie să se plieze la constrângerile de sistem exis­­tente. Ceea ce e în mare adevărat, cu ob­ser­vația că în istoria recentă Statele Uni­te nu au mai avut niciodată un lider la fel de egomaniac și de violent în reacții față de toți cei care i se opun ca Donald Trump.

 

Însă, dincolo de asta, chiar dacă, odată ajuns la Casa Albă, Trump își va tempera considerabil comportamentul și va adopta poziții mai rezonabile, vor exista oricum reverberații geopolitice majore. Și în Asia, unde țări ca Japonia și Coreea de Sud au motive întemeiate să se întrebe în ce mă­sură mai pot conta pe sprijinul american într-un spațiu în care China devine pe zi ce trece tot mai confrontațională, dar și în Europa. Un viitor președinte Trump ar fi, fără îndoială, cel mai nepopular lider american din perioada postbelică. O ana­li­ză Pew Research constată că în majo­ri­ta­tea statelor europene numărul celor care îl privesc negativ trece de 80 și chiar de 90 de procente. Imaginea sa în mass-me­dia este, de asemenea, dezastruoasă. În lu­na august, săptămânalul german Der Spie­gel considera că „Donald Trump repre­zin­tă cea mai gravă amenințare a timpu­ri­lor noastre“. În timp ce, în ultimul său nu­măr, The Economist aprecia că „ex­pe­ri­ența, temperamentul și caracterul său îl fac în mod oribil de nepotrivit pentru a deveni liderul lumii libere, comandantul suprem al celor mai puternice forțe ar­ma­te de pe glob, persoana îndrituită să ac­ționeze butonul nuclear“. Norbert Rot­t­gen, președintele Comisiei de politică ex­ternă din Bundestag, era de părere că o victorie a lui Trump va duce la probabil „cea mai adâncă fractură între Ger­ma­nia, Europa în general și Statele Unite, cel puțin de la războiul din Vietnam“.

 

Putem considera aprecierea făcută de Der Spiegel exagerată. Lideri ca Vladimir Pu­tin sau Kim Jong-un, din Coreea de Nord, s-ar încadra mai bine în acest tablou. Însă percepțiile sunt cele care contează, iar venirea lui Trump la Casa Albă, suprapusă peste un substanțial curent antiamerican din țări ca Germania sau Franța, are toate șansele să afecteze grav relațiile trans­a­tlan­tice și în final să conducă la o decuplare de facto a Europei de America. Diferite ana­lize recente sugerau faptul că unii li­deri europeni proeminenți chiar își do­resc, în secret, o victorie a lui Trump, con­siderând-o un excelent pretext care să fa­ciliteze acest proces, mai ales după ce Brexit-ul a eliminat în mare parte Marea Britanie, principalul aliat al Statelor Unite din Europa, din ecuația de securitate de pe continent. Deschizând astfel calea că­tre un nou aranjament cu Rusia care riscă să ne readucă, ca țară, din nou într-o zo­nă gri, mult mai vulnerabili la presiunile și infiltrările rusești în economie, în viața politică sau în mass-media.

 

Mulți tind să subestimeze impactul poten­țial al unor astfel de evoluții. Dar dacă, și există destule motive să credem asta, ne aflăm totuși în fața unui moment de tip „lebăda neagră“ (concept introdus de Nicholas Taleb) care, deși inițial nu lasă această impresie, provoacă tulburări geo­po­litice cu consecințe enorme?

TAGS : Alegeri SUA Trump Hillary clinton moldova maia sandu
Recomandari
Comentarii
?????? 2016-11-09
Considerati ca articolul vostru da masura clasei politice romanesti pe care o promovati alegatorilor de vreo 26 de ani ?
Total 1 comments.
2717
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22