De același autor
Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :
- un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
- un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață
În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.
Chestiunea în litigiu
Totul a început cu Ordonanța 7 din anul 2013 emisă de guvernul Ponta – prin care impunea impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale – în acea perioadă de disperare financiară care a dus și la introducerea ”taxei pe stâlp”.
Următorul pas a fost făcut de către conducerea actuală a Ministerului de Finanțe, în urma negocierilor cu actorii din piața românească, dar – lucru esențial !– în alte conjunctură de preț.
Detaliile :
Ministrul de Finanțe Anca Dragu anunța în urmă cu 2 săptămâni că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat şi că acesta prevede menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore. Aprobarea proiectului a fost lăsată însă pe seama viitorului guvern și a viitorului Parlament.
În paralel cu acest proiect, principalii actori interni din piața gazelor – Romgaz și Petrom- au solicitat, afirmă surse din Ministerul de Finanțe, modificarea ordonanței care instituie impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.
Demersul a fost bazat pe constatarea că prețurile internaționale la gaze au coborât de ceva vreme sub pragul minim de 72 lei/MWh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de respectiva ordonanță.
Ca ”revanșă” față de presiunile constante pe care reprezentanți de marcă ai industriei petroliere le-au făcut pentru menținerea nivelului de redevențe, conducerea ministerului a decis însă că ordonanța rămâne neschimbată.
Dar, ceva se schimbase : tendința prețurilor a fost de a coborî între timp sub minimul impozitat prin Ordonanță, astfel încât producătorii interni ar fi fost puși în situația să plătească impozite la un nivel mai mare decât cel care s-ar fi aplicat la prețul de vânzare.
În scenă intră în acest moment – cel puțin în explicațiile oficialilor implicați în mecanism – o prezumtivă teamă de Curtea de Conturi
Rusia, la concurență cu Romgaz
O interpretare originală a conducerii Romgaz (cel mai important producător intern) asupra semnificației prețului minim de 72 lei/MWH (la care se face impozitarea minimă prevăzută de Ordonanța 7 din 2013) a dus la aplicarea unor prețuri de vânzare care au determinat consumatorii industriali să se orienteze către importul de gaze naturale.
Autoritatea de reglementare privește situația detașat. “Prețul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care prețurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susținea Niculae Havrileț (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România.
Un detaliu aici: prețul gazelor de import e mai competitiv tocmai pentru că nu există suprataxă la un preț mai mare decât cel de vânzare.
Procentul de 40% importuri este o probabilitate, președintele ANRE prezentând cursdeguvernare.ro situația la zi: importul zilnic este de 10 milioane mc/zi pentru un consum intern de 40 milioane mc/zi.
Asta înseamnă că astăzi România consumă 25% gaze din import. Importul este asigurat de companii din Rusia.
De precizat: potrivit statisticilor oficiale ale ANRE, în ianuarie 2016, importurile contau în proporție de 5% în piața de consum internă. Nivelul s-a menținut relativ constant până în aprilie 2016 (5,96% importuri).
După acest moment, pe fondul scăderii prețurilor internaționale, ponderea importurilor începe să crească până la nivelul a 25%, comparabil cu cota de piață internă a Romgaz.
Previziunile oficiale indică o creștere continuă a dependenței față de importuri. Click pentru mărire
Cum pierde Bugetul minim 300 milioane euro
Ordonanța 7/2013, documentul în discuție, avea ca termen original de aplicabilitate data de 31 decembrie 2014, fiind prorogată în decembrie 2014, respectiv în decembrie 2015 cu câte un an.
Termenul de aplicabilitate al ordonanței expiră la 31 decembrie 2016.
Prin decizia Finanțelor de a păstra nemodificată Ordonanța 7, luînd în considerare doar efectele prețului minim, dar nu și data până la care se aplică prevederile actului normativ, bugetul ar pierde de anul viitor venituri importante.
Surse din piața energetică au declarat cursdeguvernare.ro că statul încasează din impozitul aplicat pe veniturile suplimentare la gaze mai mult decât încasează din redevențe.
România a încasat în 2015 redevenţe petroliere şi miniere în valoare circa 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro).
Soluția de urgență ar fi recursul la tradiționala ordonanță decembristă, practicată în ultimii 2 ani.
Surse specializate din domeniu afirmă că aceasta ar fi varianta cea mai proastă. ”În mod normal, ordonanța 7/2013 ar trebui modificată fundamental, iar prețul minim de referință la calculul impozitului, 72 de lei/MWh, ar trebui înlocuit cu prețul de vânzare. Atfel, suntem la extreme, fie avem reglementări rigide, care nu prea au legătură cu piața, fie ne va lipsi reglementarea. Cu riscul aferent pentru buget”, afirmă sursele curdeguvernare.ro.
Prejudiciile pentru Romgaz
Ordonanța 7/2013 nu a dat bătăi de cap Romgaz deoarece, la momentul adoptării, prețul pe piața nereglementată era mai mare de 72 lei/MWh. Problemele au apărut în 2016, își amintește directorul general Romgaz Virgil Metea, odată cu instabilitatea prețurilor la gaze naturale și după un control al Curții de Conturi, care a concluzionat că Romgaz a depășit cota de piață la vânzarea de gaze la populație.
Grafic din ultimul raport ANRE disponibil, aprilie 2016
”Ținând cont de fragilitatea la controale, putând chiar să ni se spună că este prejudiciu ce am fi vândut sub 72 lei/MWH, căci Curtea de Conturi vine, iată, să îți judece afacerea, am decis să ținem de preț. E drept, producția a scăzut cu 25% dar nu exclusiv din această cauză. Am și înmagazinat mult mai puțin decât era previzionat”, declară Virgil Metea pentru cursdeguvernare.ro.
Șeful Romgaz afirmă că, dacă nu ar exista ”obstacole”, compania ar putea avea prețuri competitive, cu respectarea tuturor indicatorlor de performanță.
Surse din piață declară cursdeguvernare.ro că poziția conducerii Romgaz este greșită.
”În primul rând, 72 de lei/MWH nu este preț minim de vânzare, ci un indicator de impozitare. Statul taxează cu 40% diferența dintre acest preț minim de 72 lei/MWh și prețul de dinainte de reglementare- 45 lei/MWh. Nu scrie nicăieri că nu poți vinde cu preț mai mic. Curtea de Conturi nu ar fi făcut această greșeală”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.
Aceleași surse afirmă că scăderea producției Romgaz s-a realizat prin închiderea unor exploatări.
Abia acum, spun sursele citate, Romgaz ar putea avea probleme cu Curtea de Conturi: ”Dacă se închid exploatări, înseamnă că Romgaz nu va mai plăti redevențele stabilite cu Ministerul de Finanțe- dacă nu produci, ce să plătești?”
O problemă suplimentară va apărea în momentul în care s-ar decide redeschiderea exploatării. ”Nu mai există nicio garanție că obții aceeași productivitate, de regulă acesta scade dacă închizi o sondă și o redeschizi”, afirmă sursele citate.
Replierea OMV Petrom și componenta inedită de securitate
OMV Petrom a fost compania care a solicitat alături de Romgaz modificarea Ordonanței 7/20013. După refuzul Ministerului Finanțelor, Petrom nu a insistat.
Spre deosebire de Romgaz, care are activitate exclusivă pe piața gazelor, Petrom derulează în paralel activități în domeniul petrolier, având deci o marjă importantă de siguranță.
Din altă perspectivă: Decizia finală privind investiția în perimetrul de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat, în proporții egale, de OMV Petrom și grupul american ExxonMobil, ar putea fi luată în circa doi ani, iar producția pe perimetru ar putea începe la începutul deceniului următor. Ideile sunt conținute de raportul de activitate al OMV Petrom
Surse din piață afirmă că amânarea deciziei de a investi în exploatarea zăcâmintelor descoperite în Marea Neagră a fost luată pe fondul incertitudinilor legate de reglementările în materie care întârzie să apară în România.
ExxonMobil și OMV Petrom dețin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă al blocului Neptun, operat de compania americană. Cele două companii au anunțat, în februarie 2012, că au făcut o descoperire semnificativă de hidrocarburi în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Companiile au adus platforme pentru prospecțiuni în perimetrul din Marea Neagră, platforme relocate azi pe coasta de nord a Africii.
Principalele focare de instabilitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre- Centura instabilității de la Marea Neagră
Articol preluat de pe cursdeguvernare.ro
