De același autor
Când se vorbește despre abundența știrilor false și despre soluții împotriva răspândirii lor pe rețelele sociale, mai ales pe Facebook, trebuie pusă și problema publicului. Vor consumatorii de media știri factuale, îi interesează ca jurnaliștii să verifice informațiile și să le livreze știri veridice, vor oamenii investigații care să dezvăluie corupția, manevrele politice necurate și păcatele candidaților la diverse dregătorii? Un răspuns îl dă conduita românilor în alegeri: au fost aleși primari cu cătușe la mâini, parlamentari cu condamnări penale, iar numirea în funcții a unor indivizi aflați în cercetare pentru corupție nu provoacă protest sau, cel puțin, nu produce masă critică. Mitul alegătorului care are întotdeauna dreptate e o iluzie: depinde cât de bine informat e publicul și cât de exigent este electoratul.
Marea problemă a societății românești rezidă în pierderea busolei morale. Mass-media au cedat, deontologia profesională nu reprezintă o preocupare prioritară pentru unii jurnaliști. Poate doar atunci când se utilizează cu nerușinare de către mercenarii presei termenul de „deontologi“, în mod peiorativ, pentru a-i stigmatiza pe „fraierii“ care invocă principiile etice ale meseriei. Cele mai primitive manipulări au putut fi realizate cu complicitatea unor companii media interesate să propage neadevăruri, în beneficiul unor grupuri politice sau al patronilor. Fenomenul „televiziunilor de știri“ (Antena 3, RTV, B1 TV, Realitatea TV), un model mediatic cu pronunțat specific românesc, având patroni certați cu legea, a intensificat jocul manipulărilor cu adresă politică. Atacul la justiție, atacul la instituții ale democrației este permanent. Una dintre știrile false vehiculate intens în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2016 a fost „Cioloș - fiul nelegitim al lui Soros“. O investigație realizată de Sorin Istrate și Lucian Mândruță arată că firele duc spre membrul unui partid politic, ALDE, interesat să îl compromită pe premierul Cioloș, vector de imagine pentru un partid rival, PNL. Dar „știrea“ a fost lansată, redistribuită de sute de ori pe site-uri obscure și a intrat astfel în conștiința publică, intoxicând o parte din public. La protestele din 22 ianuarie 2017 împotriva ordonanțelor de urgență, Antena 3 s-a întrecut pe sine în manipularea imaginilor și mesajelor. Prin filmări limitative, operatorii Antenei 3 au încercat să diminueze vizual participarea celor peste 20.000 de protestatari în Capitală. Mesajele vuvuzelelor RTV gen Cristoiu, Chirieac, Abraham, Ciutacu, Drăgotescu etc. au încercat să acrediteze în mod fals că în stradă sunt „sorosiști“ plătiți, că este implicat SRI în organizarea protestului, că e „lovitură de stat“, că este necesar un contra-protest organizat de PSD. Mesajul a fost amplificat de intervenția unui oficial pe Facebook, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și al PSD, care a introdus termenul de „nouă mineriadă“ condusă de președintele Iohannis.
Ce e de făcut? Ministrul german al Justiției a cerut ca legea, care prevede în Germania până la cinci ani închisoare pentru răspândirea de informații false, să fie aplicată drastic, inclusiv platformei Facebook. În România, „Comunicarea de informații false“ din Codul Penal este o infracțiune referitoare la securitatea națională, deci nu se aplică cotidian. Există suplimentar soluția daunelor civile, când persoanele sunt lezate prin publicarea cu intenție a unor informații false. Comunitatea media din România, atât cât poate ea să funcționeze în baza unor principii, încearcă să tragă semnale de alarmă în privința unor site-uri sau pagini suspecte care transmit sistematic știri false. Recent a fost publicat pe portalul Republica un Mic ghid de site-uri dubioase, jurnaliști și specialiști IT se unesc pentru a contracara fenomenul și apar, chiar dacă rar, proiecte de media literacy pentru a oferi publicului anticorpi împotriva minciunii, dezinformării, manipulării. Un proiect de detectare similar cu altele din Occident a început să funcționeze și la noi sub numele de factual.ro, care se definește ca „Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România“. Sunt măsuri timide, poate insuficiente, împotriva intoxicării care subminează nu doar credibilitatea mass-media și a unei profesii respectabile ca jurnalismul, ci însăși democrația. Contracararea efectelor este o prioritate, spune profesorul Paul Bradshaw de la Birmingham City University, fiindcă „știrile false amenință să discrediteze democrația peste tot în lume“.
(Fragment dintr-un studiu inclus în volumul în curs de publicare de UBB la Editura Tritonic.)
