Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Showbiz cu tămâie și colivă
2017-03-21
1
Trivializarea morții este doar un aspect al presei de senzație și face parte din fenomenul tabloidizării mass-media. Dar ce anume explică apetența publicului pentru acest gen de jurnalism, de unde și audiențele mari la televiziune?

 

Site-ul Paginademedia.ro semnala acum câ­teva zile un derapaj în lanț care a adus au­dien­țe nesperate canalelor de televiziune care au transmis live înmormântarea solistei de muzică populară Ileana Ciu­culete. Monitorizarea au­dien­țelor de sâmbătă, 18 martie 2017, arată că Etno TV, care a transmis continuu imagini de la cimitir între orele 11 și 17, a obținut o audiență na­țio­nală record 3,7, respectiv 12,6 share, ceea ce înseamnă în me­die peste 650.000 de te­les­pectatori pe minut (900.000 în vârf de audiență). A urmat România TV cu aproximativ 600.000 de telespectatori pe mi­nut și o cotă de piață de 11,4. Antena 3, An­tena 1 și Antena Stars nu  s-au lăsat nici ele, ajungând la audiențe bune în transmisiile fu­nerare de pe parcursul zilei. Petrișor Obae a ur­mărit ce au văzut telespectatorii în aceste transmisii, asezonate cu burtiere și crawl-uri menite să potențeze drama: „Prim-planuri cu mama îndurerată, imagini cu sicriul coborât în groapă, imagine cu defuncta în sicriu, la An­tena 3 (câteva secunde doar), fundaluri so­nore de jale, din care nu a lipsit cântecul lău­tăresc Deschide, gropare, mormântu’, repor­teri cățărați pe morminte, multe cadre foarte apropiate cu familia îndurerată etc.“. Con­ști­enți de potențialul spectacular al înmor­mân­tării, cu televiziune și aplauze, artiștii din bu­siness-ul folcloric au profitat să se remarce prin gesturi teatrale sau declarații lăcrimoase: Catanga aruncându-se în genunchi sau Maria Dragomiroiu „sfâșiată de durerea despărțirii“, cum titra o burtieră a Antenei 3. Combinația în fereastră a funeraliilor cu imagini ale gu­ver­nului în ședință sau cu informații meteo pro­duce impresia de vodevil audiovizual de cea mai proastă calitate.

 

Trivializarea morții este doar un aspect al pre­sei de senzație și face parte din fenomenul ta­bloidizării mass-media, întors pe toate fețele de cercetători. Carl Jensen dădea în re­vista Penthouse, acum 30 de ani, un nume acestui gen de știre care alimentează publicul cu hra­nă fără informație relevantă: junk food news. Pusă pe seama deteriorării standardelor jur­na­listice, tabloidizarea a luat amploare în era In­ter­netului, când „viralizarea“ a conferit viteză oricărei prostioare rotite pe rețelele sociale. Judecat din perspectiva derapajului etic, sen­zaționalismul opune presa „de calitate“, pre­sei tabloide, care în România a avut un epi­sod de vârf în televiziune cu OTV, iar în presa scrisă cu Infractorul și Infractoarea, publicații dis­părute azi, care conțineau pseudo-știri și fan­tazări horror. „Divertismentul a înlocuit fur­nizarea de informații, in­teresul uman a înlăturat in­teresul public, judecata cal­culată a fost subminată de senzaționalism, trivialul a triumfat asupra celor im­por­tante, relațiile intime ale ce­lebrităților din lumea spor­tu­lui și familia regală sunt con­siderate mai demne de știre decât subiectele relevante și evenimentele cu consecințe internaționale“, concluziona într-o lucrare profesorul Bob Franklin de la Cardiff School of Journalism.

 

Dar ce anume explică apetența publicului pen­tru acest gen de jurnalism, de unde și audien­țele mari la televiziune? Nevoia de emoție, ilu­zia participării la evenimente importante, ieși­rea din cotidian, curiozitatea (adesea mor­bi­dă). Succesul tabloidului, ca fenomen al cul­turii populare, se datorează și explorării unor subiecte rar abordate de presa serioasă – sex, bârfe din viața celebrităților, detalii in­ti­me din biografia unor puternici ai zilei –, su­biecte inteligibile, ușor de colportat. Dezin­te­resul general față de politică face ca su­biec­tele de senzație să fie preferabile pentru atra­gerea atenției publicului, iar televiziunea și presa online sunt cele mai vulnerabile. Ima­ginea posacă a președintelui Trump refuzând să dea mâna cu cancelarul Merkel a captat mai multă atenție decât conținutul discuțiilor celor doi lideri care pot influența mersul lu­mii. Reglementările CNA din Codul audiovizual care cer decență în tratarea subiectelor de­licate nu au nicio influență asupra bătăliei pentru audiență.

 

„Yellow press“, cum i-a rămas numele presei tipărite tabloide de pe la 1900, botezată așa de Erwin Wardman, editor la NewYork Press, după hârtia galbenă a publicațiilor, n-a ratat nici această înmormântare. Click! titra Ultima do­rință a Ilenei Ciuculete. Ce l-a rugat pe so­țul ei să facă după moartea sa, Evenimentul zilei îmbia cu titlul Ileana Ciuculete avea un MARE SECRET (cu majuscule!) iar Libertatea venea cu o perspectivă mai lăutărească: Cea mai frumoasă ipostază cu Ileana Ciuculete și toată familia ei. Cu doar câteva luni înainte să moară petrecea pe cinste.

TAGS : Etno TV Maria Dragomiroiu OTV CNA
Recomandari
Comentarii
Ioan 2017-03-22
Nu l-ați pomenit pe Popa Pomohaci care nu a ratat (nici de data aceasta) ocazia de a se da în stambă!
Total 1 comments.
2846
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22