Bugetul „America First“: o politică externă mai puţin intervenţionistă

Săptămâna trecută a fost prezentat primul bu­get al Administraţiei Donald Trump. Este vor­ba de liniile generale ale bugetului, o ver­siune detaliată urmând a fi prezentată în luna mai. Chiar dacă va fi respins sau nu de Congres, acest do­cument aduce un element su­pli­men­tar în încercarea noas­tră de a înţelege noua politică ame­ri­cană şi mai ales an­ga­ja­men­tul său pe plan extern. Un bu­get „Hard Power“, titra pres­tigioasa revistă lunară ame­ricană The Atlantic, cu re­fe­ri­re la creşterea cu apro­xi­ma­tiv 9% (54 de miliarde de do­lari) a bugetului Apărării. Acest lucru va în­sem­na mărirea efectivelor, creşterea do­tă­rilor şi mai multe fonduri destinate cercetării-dez­vol­tării. Pe scurt, avem de-a face cu unul din­tre cele mai importante bugete destinate ar­ma­tei americane în timp de pace, com­parabil cu alocările din timpul Administraţiei Reagan.

Pentru cei care sperau însă că această creş­te­re substanţială va însemna şi o prezenţă ame­ricană pe măsură pe mapamond, există şi un element de îngrijorare izvorât din faptul că fon­durile structurii destinate operaţiunilor ex­ter­ne (Overseas Contingency Operation) au fost reduse. Îngrijorarea este cu atât mai în­te­me­iată cu cât bugetul Departamentului de Stat a fost redus în mod substanţial, cu apro­xi­ma­tiv 29%, de la 55 la 39 de mi­liarde de dolari, su­fi­ci­ent pen­tru a asigura buna func­ţio­na­re a aparatului di­plomatic şi a celor 250 de am­basade, con­sulate şi oficii externe, dar insuficient pen­tru a men­ţi­ne cooperarea in­ternaţională la nivelul din anii precedenţi. Directorul bu­ge­tului federal, Mick Mulvaney, a explicat no­ua viziune care domneşte la Casa Albă: „Preşedintele a făcut campanie afir­mând că va cheltui mai puţin în stră­i­nă­tate şi mai mult în Statele Unite“, cu referire clară la cele spuse în repetate rânduri de d-l Trump: „Sarcina mea nu e de a reprezenta lumea. Sarcina mea consistă în a reprezenta Statele Unite ale Americii“ sau, pur şi simplu, „America first“. Acest lucru se regăseşte şi în alocarea de 1,5 miliarde de dolari (cu pre­vi­ziu­nea ca în anul următor să se aloce 2,6 mi­li­ar­de, potrivit directorului bugetului federal) pen­tru lucrări destinate construcţiei barierei de se­curitate de la frontiera cu Mexicul, pentru a reduce afluxul de imigranţi clandestini pe te­ritoriul SUA. Alocările bugetare destinate Afa­cerilor Interne cresc cu 7%. Tăierea dras­ti­că a bugetului Departamentului de Stat, în spe­cial a alocărilor destinate Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), se poate traduce şi printr-un angajament financiar mai redus în incintele multilaterale, pentru agen­ţii­le specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Uni­te şi, evident, pentru programele de coo­pe­ra­re bilaterală. Potrivit noii administraţii de la Wa­shington, este necesară şi o reducere a par­ticipării americane în programele or­ga­nis­me­lor financiare internaţionale, precum Ban­ca Mondială. Este evident că avem de-a face cu o îndepărtare de la linia tradiţională în ca­re angajamentul destinat forţelor armate mer­gea în paralel cu susţinerea programelor De­partamentului de Stat.

În vizorul tăierilor bugetare se află şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, care riscă să piardă nu mai puţin de 31% din fonduri (2,6 miliarde de dolari), ceea ce va însemna şi reducerea cu 3.200 de posturi, practic o cincime din efec­tive, dar pune sub semnul întrebării şi par­ticiparea americană la Fondul Verde al ONU. La adevărate cure de austeritate, mai pu­ţin atractive pentru observatorii externi in­teresaţi mai ales de politica externă ame­ri­ca­nă sunt supuse şi următoarele departamente şi agenţii federale: Sănătate (minus 18%), Agricultură şi Muncă (minus 21% fiecare), Co­merţ (minus 16%), Educaţie (minus 14%), Jus­tiţie (minus 20%). În viziunea noii ad­mi­nis­traţii, alocările bugetare destinate susţinerii cul­turii şi mass-media ar trebui eliminate, deşi acestea nu reprezentau decât în jur de 500 de milioane de dolari. Potrivit locatarului de la Casa Albă, aceste activităţi însă nu intră în sfera publică. De asemenea, Administraţia Trump intenţionează să reducă programele de reabilitare a locuinţelor, de cercetare des­ti­nate energiilor alternative şi pentru secu­ri­ta­tea nucleară, dar şi cele destinate construcţiei de infrastructură, deşi în chiar discursul de vic­torie Donald Trump a promis o adevărată politică de ameliorare a infrastructurii SUA. Es­te vorba de o mai bună gospodărire a fon­du­rilor, astfel încât reducerile nu vor afecta an­gajamentele asumate, au ţinut să asigure sur­se din interiorul administraţiei de la Casa Albă. O uşoară scădere, de numai un procent, es­te prevăzută şi pentru NASA, deşi preş­e­din­tele Trump a declarat în faţa Congresului că doreşte ca agenţia spaţială să reia programele destinate zborurilor cu echipaj uman.

În concluzie, avem de-a face doar cu un pro­iect care prezintă în linii mari orientările bu­getare ale Administraţiei Trump. În urmă­toa­rele săptămâni, Congresul îşi va prezenta pro­pria viziune, iar programul bugetar definitiv va fi votat abia în vară. Indiferent de rezul­ta­tul negocierilor dintre Congres şi Casa Albă, pro­iectul de buget arată că, pentru cel care se va afla cel puţin patru ani în Biroul Oval, re­dimensionarea angajamentului extern al SUA reprezintă o adevărată prioritate.