Trompetele lui Trump

Cariera de președinte a lui Donald Trump a debutat cu un conflict deschis al unei mari părți a presei americane și a continuat așa, deschizând front și împotriva presei inter­na­ționale. Recenta vizită a can­celarului Merkel a fost punc­tată de confruntarea cu zia­riștii germani, care n-au ră­mas impasibili la ironiile pre­ședintelui american și l-au în­colțit cu întrebări ofensive.

Conducătorii autoritari au cre­zut întotdeauna că pu­terea lor se poate extinde și asupra mass-media, ceea ce se con­firmă în regimurile totalitare, când presa își pierde funcțiile firești și se transformă în ins­trument de propagandă. Țările din Europa Centrală și de Est au cunoscut de-a lungul câtor­va decenii mecanismele care ucid liber­ta­tea de exprimare, așa cum o resimt azi țări din America de Sud sau din Asia, situație pen­tru care Coreea de Nord este ilustrarea cea mai înjositoare. Nu e cazul Statelor Unite ale Americii. Fanion al libertăților și al demo­cra­ției, SUA uimesc azi prin mesajele corozive și reacțiile impredictibile ale noului președinte. Casa Albă părăsește periodic comunicarea insti­tuțională, lăsând scena pentru un preșe­dinte-vedetă media, care a pornit în cam­pa­nie cu o notorietate de aproape 90% în rân­dul electoratului, așa cum arată o analiză publicată de The Washington Post. După victoria, neașteptată pentru mulți analiști, a candidatului republican, jurnaliștii s-au în­trebat cum se va face presă în America lui Trump. Michael Massing de la The Nation a în­cercat un răspuns pornind de la câteva ipoteze: se va con­centra presa pe administrație, pe perfor­manțele cabinetului său de familie, pe etica politică în condițiile suspiciunilor deja exis­tente de conflict de interese, cu alte cuvinte, vor păstra jurnaliștii intact spiritul critic cerut, în general, de public? Sau vor lăsa garda jos, urmărind pasiunea cu care o majoritate con­tinuă să își susțină președintele și respinge ca fake-news informațiile critice la adresa lui? Mai există ipoteza că mediile americane riscă să se divizeze suplimentar față de perioada alegerilor. Analiza arată că mediile dominante, cele care stabileau agenda, sunt îngrijorate, pe de o parte, de posibilitatea pierderii influ­enței lor, pe de alta, de efectul asupra busi­ness-ului care le susține. S-au luat măsuri pen­tru a detecta știrile false care au con­ti­nuat să curgă și după prezidențiale, se inves­teș­te în jurnalismul de investigație atent la de­rapajele Administrației Trump și la subiectul fierbinte al influenței Rusiei în alegeri, s-a dublat numărul de corespondențe de la Casa Albă și s-au căutat căi creative pentru rea­pro­pierea de public. De exemplu, The New York Times și-a propus să cerceteze pe teren in­flu­ența factorului religios ignorat de jur­naliștii săi în campanie, după ce s-a constatat că 80% dintre evanghelici l-au votat pe Trump.

Mass-media și-a regăsit însă repede glasul, valorile de apărat și solidaritatea, după ce pre­ședintele a numit The New York Times, ABC, CBS, NBC News și CNN „Fake News Media“ și „dușmani ai poporului american“ și a carac­terizat presa actuală ca „murdară și necin­stită“. O scrisoare transmisă lui Donald Trump în numele Press Corps, una dintre cele mai ample organizații americane de jurnaliști, i-a așezat în față președintelui o oglindă în care nu-i place să se uite. „Ați interzis unor organizații media să transmită, ați zeflemisit și ați amenințat jurnaliști pe Twitter și v-ați încurajat suporterii să îi facă de rușine. Ați evitat presa când ați putut și v-ați bătut joc de normele comune și de regulile con­fe­rințelor de presă. Ați ridiculizat un reporter cu dizabilități fiindcă a scris ceva care nu v-a plăcut“, i-au reproșat jurnaliștii pre­șe­din­telui Trump și i-au pus în vedere câteva condiții de conviețuire: noi decidem cât timp acordăm purtătorilor de cuvânt și când vrem să acceptăm discuții off the record, noi iden­tificăm care este adevărul și nu preluăm ce ne impuneți, noi știm care sunt standardele jur­nalismului și ne-am propus o ștachetă înaltă. Așadar, jurnaliștii și-au luat înapoi te­ritoriul și sunt hotărâți să conlucreze în fața amenințării de abuz și încălcare a libertății presei de către o președinție atipică. Func­țio­nând după reguli de piață, companiile media n-au încetat competiția, iar îngrijorarea „main­stream media“ n-a scăzut după lo­vi­tura din alegeri, care a dus la pierderea tem­po­rară a credibilității sale. O imagine eloc­ventă o dă Salonul de briefing din aripa de Vest, cu 49 de locuri, unde stau de mulți ani membrii Asociației corespondenților de la Casa Albă, un fel de „conclav papal“ al jur­na­liștilor, cum îl numește Andrew Marantz de la The New Yorker, jurnaliști importanți, care își dispută anvergura și întâietatea. Prestigioșii de altădată de la Associated Press, Reuters, BBC ș.a. se simt azi dizlocați de noii veniți, trom­pete nedisimulate ale lui Trump, ca Breitbart News, One America News sau tabloide ca LifeZette.