CRISTIAN GHINEA: USR trebuie să rămână unită, să devină partidul reformiştilor

Interviu Realizat De A.pora | 11.04.2017

La patru luni de la alegeri, USR e măcinat de diverse disensiuni interne. La început între Nicușor Dan și Clotilde Armand, acum pe tema Dacian Cioloș etc. Ce credeți că generează aceste scandaluri?

Pe aceeași temă

Ceea ce dvs. numiți scandaluri eu le-aș numi mai degrabă dezbateri. Pentru că USR este un partid care chiar are dezbateri serioase interne. Iar poveștile pe care le-ați amintit, mai cu seamă cea cu Dacian Cioloș, asta arată. S-a luat o decizie în ce îl privește pe Dacian Cioloș, care a fost una nefericită și fără să aibă la bază o dezbatere consistentă în partid, dar, la baza partidului, filialele au reacționat și acest lucru a dus la o discuție asumată despre natura acestui partid: vrem să fie un partid mare, incluziv, ca o platformă pe care să vină mai mulți lideri care să reprezinte forțele reformiste și cinstite din România, sau vrem să creștem foarte încet, să ne fie frică de nou-veniți și să menținem controlul? Asta este dezbaterea care are loc acum în USR și această discuție va fi tranșată la congresul care va avea loc în mai la Cluj-Napoca. Altfel, nu cred că e ceva deosebit la USR faptul că unii oameni se mai supără, se mai ceartă... Este important pe ce dezbatem. Iar noi dezbatem idei și proiecte și viziuni diferite asupra partidului, care au implicații asupra țării. Până la urmă, USR este a treia forță politică a țării și este singura care îi reprezintă ca bloc pe oamenii reformiști. Asta ne unește, asta ne ține la un loc, faptul că suntem nemulțumiții stării de fapt actuale, cei care vrem să schimbăm modul în care acest stat funcționează, modul în care această societate funcționează și asta ne leagă. Ne leagă mai solid și mai temeinic decât pare din afară. Oamenii care au această viziune de schimbare pot fi diferiți în alte chestiuni, pot fi mai progresiști, mai conservatori, mai liberali, creștin-democrați, unii sunt chiar de stânga. Dar este important să stăm uniți, pentru că, dacă ne facem mai multe partidulețe cu orientări diferite, atunci ratăm toți și ratăm șansa de a schimba România.

 

Deciziile în USR se iau în grup mare, după dezbateri serioase și în urma unor voturi

 

Totuși, cum a fost posibil ca decizia de respingere a lui Dacian Cioloș, de exemplu, să fie luată de Nicușor Dan înainte de consultarea partidului? Nu prea seamănă a democrație.

Nu prea seamănă a democrație, aveți dreptate, dar seamănă a democrație ce s-a întâmplat ulterior. Adică, filialele au cerut socoteală conducerii partidului. Foarte mulți oameni din USR au fost supărați și revoltați și au spus asta și public, și în interiorul partidului și conducerea a fost certată. Deci trebuie să se obișnuiască oricine va conduce USR în viitor că nu se iau decizii atât de importante în grupuri mici. Deciziile în USR se iau în grup mare, după dezbateri serioase și în urma unor voturi. Reacția bazei partidului confirmă faptul că suntem un partid „altfel“. A început prost povestea asta, dar cred că se termină bine.

 

USR trebuie să se pregătească pentru guvernare

 

Poate s-a înțeles prost și în spațiul public: venirea lui Cioloș direct la șefia partidului sau în postura de candidat la congres? Sau venirea ca simplu membru? Oricum, pentru partid ce ar fi schimbat într-o măsură atât de mare venirea lui?

Nu s-a discutat niciodată de o funcție anume pentru Dacian Cioloș, care nu a venit să spună „puneți-mă președinte“. Asta e o prostie care s-a propagat și se propagă în spațiul public și în interiorul partidului de către oamenii care sunt interesați să nu vină Dacian Cioloș la noi. S-a pus problema unei apropieri între Dacian Cioloș, cu echipa de la Platforma România 100, și partid. În ce formă urmează să se facă această apropiere urma să discutăm.

 

Eu l-aș fi văzut pe Dacian Cioloș, de pildă, dacă tot l-am susținut ca prim-ministru în campania electorală, ca șeful guvernului din umbră al USR. USR trebuie să se pregătească pentru guvernare. Și a pregăti guvernarea cu Dacian Cioloș, care să pregătească programe, detalii, să pregătească oamenii din USR, pentru că e un om care a condus un comisariat european și guvernul, ar fi fost extraordinar. Din păcate, s-a intrat într-o logică de tipul „e partidul lui cutare sau cutare, al lui Nicușor sau al lui Dacian“. Acum se spune de către diverși oameni mai agitați că-i fură Ghinea partidul lui Nicușor Dan. USR nu este o minge, să o fure unul de la altul. Trebuie să pregătim partidul să devină o platformă pentru mai mulți lideri și din interiorul partidului, oameni care se ridică, și din afară, care împărtășesc viziuni reformiste. Trebuie să fim solizi ca să putem schimba România. Altfel, dacă suntem un partid care depinde de un lider care ia decizii brusc, ne ofilim, așa cum s-au ofilit alte încercări de a face partide și care s-au strâns în cerc mic în jurul unui lider.

 

Dvs. la ce funcție candidați la congres? În afară de Nicușor Dan mai candidează cineva la cea de președinte?

Eu am anunțat deocamdată intenția de a candida la funcția de vicepreședinte. În mod cert, vor fi mai mulți candidați la președinție, nu suntem genul de partid care să aibă candidat unic. Am lansat în dezbaterea partidului împreună cu Adrian Prisnel, deputat de Dolj, și cu Tudor Benga, deputat de Brașov, un document care se cheamă „USR - optimist și deschis“ și care expune o viziune de partid-platformă, cu ambiții clare de guvernare, cu un plan de expansiune clară și îndrăzneață, inclusiv în mediul rural, cu o conducere policentrică, care să cuprindă sub egida USR mai multe platforme doctrinare - ceea ce se și întâmplă acum, doar că nu recunoaștem deschis. O să-l susțin în mod evident pe acel candidat care asumă aceste idei și această viziune.

 

În vederea Congresului se face și un alt statut? Există o dezbatere în sensul ăsta?

Statutul actual este un statut clasic de partid românesc ierarhizat, centralizat, în care deciziile se iau în cercuri mici. Eu vreau un partid în care deciziile să se ia în cercuri mari și după dezbateri. Vreau introducerea instituției referendumului intern, prin care toți membrii votează direct, prin vot electronic, în chestiuni importante, cum ar fi apartenența la o familie politică europeană. Doresc un partid în care congresul, deci forul suprem de decizie, să dea niște mandate vicepreședinților pe anumite proiecte, cum ar fi pregătirea alegerilor locale viitoare, care sunt punctul de cotitură în evoluția viitoare a acestui partid. În prezent, vicepreședinții partidului sunt de formă, nu au nicio atribuție concretă, iar genul acesta de centralizare a puterii nu poate duce partidul mai departe. Săptămâna viitoare urmează să se agreeze ideile de statut, vedem dacă aceste idei sunt preluate de conducerea partidului. Dacă nu sunt preluate de conducerea partidului, atunci vom veni cu un statut-alternativă la Congres, astfel încât Congresul să decidă pe ce reguli jucăm. După ce se încheie această perioadă de dezbatere pe statut, se depun candidaturile. Sunt mulți alții care se gândesc să candideze, mulți vor să candideze la vicepreședinți, la comisia de arbitraj și în mod cert vor fi mai mulți candidați și pentru președinție. USR e departe de modelul Bușoi-candidat unic-unanimitate. Suntem altceva, am promis o politică „altfel“ și asta începe în primul rând cu noi, în interior.

 

Eu mă lupt în interiorul USR pentru această idee de partid-platformă a reformiștilor

 

Dacian Cioloș, așa cum a spus și la o dezbatere de la GDS, nu pare că intenționează să mai vină în USR și ar vrea să-și facă propriul partid undeva prin 2019. Până atunci ce se va întâmpla?

Posibilități de colaborare există, echipa Platformei România 100 se va coagula ca o platformă de expertiză de care oamenii din USR, eu fiind primul, vom beneficia. Pur și simplu gândim la fel - ăsta e motivul pentru care eu sunt în USR. Am plecat din Guvernul Cioloș ca să asigur, așa cum am înțeles eu atunci, sustenabilitate politică acelui proiect de reformă a statului și asta fac la USR. N-am schimbat nimic.

„PNL e un partid cu probleme la bază, pe când noi avem o bază foarte solidă, foarte vioaie, foarte activă și trebuie să creștem baza asta ca partid reformist.“

La Cluj se va decide ce fel de partid vom fi. Iar un partid mare și deschis se construiește începând cu venirea lui Dacian Cioloș și a oamenilor din Platforma România 100, continuând cu captarea energiei străzii, pentru că USR o să fie uniunea reformiștilor. Dacă noi facem mai multe uniuni sau alianțe ale reformiștilor, vom pierde cu toții. Eu mă lupt în interiorul USR pentru această idee de partid-platformă a reformiștilor, în care să-i invităm să vină pe toți oamenii capabili și care întrunesc criteriile de integritate, deci nu primim traseiști. Văd că PNL se duce în jos, că PNL, așa cum își organizează alegerile interne și congresul, nu cred că are niciun fel de șansă să iasă din acest congres ca un partid deschis și reformist, deci cred că PNL începe să se ducă după PNȚCD. Și atunci în tabăra reformistă e loc de creștere și acest loc trebuie să fie umplut de USR. Trebuie să fim foarte hotărâți că vrem asta. Natura politică are oroare de vid și dacă nu facem noi acest pas îl vor face alții.

 

Noi am dus foarte bine în parlament vocea străzii în timpul manifestațiilor

 

A beneficiat în vreun fel USR de proteste, adică s-au înscris mai mulți oameni după proteste în USR?

Au venit niște oameni, dar noi, ca partid, nu am capitalizat această energie extraordinară civică și a fost o greșeală foarte mare. A fost o greșeală că ne-am consumat energia spre a fi obsedați să nu cumva să vină prea mulți oameni în partid, când ar fi trebuit, dimpotrivă, să chemăm foarte mulți oameni în partid, să ne bazăm pe legea numerelor mari. A fost o oportunitate, nu un pericol. Actuala conducere a partidului nu a dat semnalul către filiale: „luați cât mai mulți oameni, invitați cât mai mulți oameni în partid acum“, când energia civică și enervarea oamenilor trebuie organizate și sistematizate într-o acțiune care să fie sustenabilă politic. Asta a fost o greșeală pe care o reproșez actualei conduceri și actualului Birou Național al partidului și am spus în documentul „USR – optimist...“ pe care l-am pus în dezbatere internă că a fost o greșeală și că noi trebuie să avem permanent un cerc al susținătorilor, adică să ne adresăm nu numai membrilor, ci și susținătorilor care sunt dispuși să plătească, să doneze pentru o politică curată, să ne ajute cu voluntariat, cu expertiză și să îi căutăm permanent pe acești oameni.

 

Din fericire, noi am dus foarte bine în parlament vocea străzii în timpul manifestațiilor. Și eu, și colegii mei parlamentari cred că am făcut tot ce ținea de noi pentru a dubla protestele din stradă cu protestele din parlament și cu o voce pe căi parlamentare. Apoi, energia s-a disipat, oamenii au plecat acasă și noi am rămas cam tot ăia la partid. Asta e o imensă greșeală pe care o reproșez actualului Birou Național.

 

Există vreun pericol al sciziunii după acest Congres?

Eu sunt convins că nu. Câtă vreme suntem, sper, și unii, și alții de acord cu regulile, nu avem de ce să ne bosumflăm cei care pierd. Singura problemă, singurul pericol ar fi dacă regulile jocului nu sunt respectate și nu sunt făcute fair. Și aici mai degrabă aș face un apel la actualul Birou Național. Vă reamintesc că este vorba despre conducerea originară, cea de la București, de dinainte de expansiunea partidului la nivel național. E un semnal foarte prost că ne-am adunat cu filialele la Sibiu, am votat acolo să recomandăm un Congres mare, cu minimum 350 de persoane și unde să existe un echilibru în modul în care se împart delegații între filiale. Au ignorat această recomandare și au decis să fie un Congres mic, cu doar 240 de delegați, unde Bucureștiul este suprareprezentat. Și, în plus, au decis că ei înșiși, membrii actualului BN, sunt automat acolo, fără a mai fi aleși ca delegați. Deci Bucureștiul e și suprareprezentat la delegați, și are încă un adaos automat cu întreaga conducere actuală. Și, repet, după ce consultarea largă de la Sibiu a recomandat cu totul altceva. A fost un semnal foarte prost. Și mă mai amărăște să observ că unii dintre noi discutăm despre principii, valori și despre cum organizăm viitorul, iar alții sunt obsedați să nu cumva să piardă controlul. Este păcat de baza useristă, care este superbă. Fac deci un apel pentru ca regulile jocului să fie corecte și predictibile. Mai este doar o lună până la Congres și nu știm aceste reguli ale jocului.

 

Îl considerați potrivit pe Nicușor Dan să conducă în continuare partidul?

Nicușor Dan pare că ignoră dezbaterea despre cum va arăta acest partid. Vreau să văd modul în care se va poziționa în această dezbatere și apoi trag o concluzie.

 

În parlament opoziția făcută de USR pare destul de firavă, nu și-a găsit o busolă, o strategie. Sau poate așa pare din afară. Cum vedeți dvs. lucrurile?

Îmi pare rău dacă așa pare din afară. Din interior știu sigur că ne-am organizat, că suntem singurul grup parlamentar care am organizat experții parlamentari, angajații grupului în echipe de comunicare și de politici publice, astfel încât să asigurăm toți parlamentarii cu o resursă de expertiză. Scoatem niște documente numite Policy brief aproape în fiecare săptămână, în care venim cu soluțiile noastre alternative la cele ale guvernului și ale majorității parlamentare, în care explicăm publicului nostru mizele.

 

Am reușit să blocăm sau să amânăm în diverse puncte desființarea de facto de către majoritatea parlamentară a reformelor care au fost începute de Guvernul Cioloș. Vă dau exemplu acum Ordonanța 51 cu tăierile ilegale de păduri, mai pot da exemplu cu ordonanța privind managementul spitalelor. Cred că suntem un partid de 9% care supraperformează ca vizibilitate. Suntem de fapt opoziția gălăgioasă, veritabilă și profesionistă în același timp la acest guvern. Cred că suntem peste celelalte partide din opoziție din acest punct de vedere și parlamentarii noștri, care nu au experiență politică, învață foarte repede, învață direct practici bune, nepreluând și metehnele vechilor parlamentari. Sunt foarte optimist. Îmi dau seama că atenția pe care publicul ne-o poate acorda într-o lume atât de plină de informații nu poate să vadă toate aceste nuanțe și detalii pe care le spun eu, dar noi ne prezentăm ca un grup parlamentar foarte profesionist și suntem pregătiți cu o alternativă.

 

Mai degrabă PNL negociază direct cu PSD decât să se coordoneze cu restul opoziției

 

Cum e relația, colaborarea cu PNL?

Relația cu PNL este pe proiecte de opoziție, pe foarte multe chestiuni avem aceleași reacții și le spunem ca atare. Din păcate, în multe puncte PNL preferă să-și conserve anumite structuri și poziții decât să lupte pentru principii. De pildă, pe discuția despre numirea unor persoane în conducerile unor instituții de către parlament. Mai degrabă PNL negociază direct cu PSD decât să se coordoneze cu restul opoziției. PNL are această problemă de diferență între autopercepție și realitate: vrea să fie partidul mare care să conducă de fapt opoziția - ceea ce nu se poate. Și este și un fel de gelozie pe faptul că USR comunică mai bine, de fapt se tem de noi, asta este problema. PNL nu poate să iasă din dilema „Dacă USR se întărește ne va fi nouă mai rău, deci ce facem? Avem nevoie de USR, dar, pe de altă parte, nu vrem să se întărească“. E o problemă a lor internă pe care eu nu mă bag.

 

Totuși, cum vedeți evoluția PNL cu oricare dintre candidații anunţați până acum la congres?

Sper că PNL nu-și va întări latura de partid-sistem, de partid care vrea niște poziții cu orice preț, pentru că e rău pentru România. Pentru USR poate să fie bine, noi avem loc de creștere, dacă PNL continuă să fie un partid anchilozat.

 

Însă vreau să exclud clar și explicit orice fel de idee de fuziune, coagulare etc. Nu se pune problema nici acum, nici în viitor a unei fuziuni, nu sunt nici discuții, nici planuri, nici nu cred că ar fi o idee bună, pentru că PNL e un partid cu probleme la bază, pe când noi avem o bază foarte solidă, foarte vioaie, foarte activă și trebuie să creștem baza asta ca partid reformist.

 

Legea salarizării pare, pe de o parte, că va conserva electoratul PSD, iar pe de alta, că dă satisfacție și unui alt tip de electorat, care ar putea să fie din zona USR, PNL etc. Cum vedeți mișcarea PSD cu Legea salarizării și riscul ei?

Este o mișcare de PR. O dată la două săptămâni, Olguța Vasilescu sau Liviu Dragnea mai dau pe gură niște bani bugetarilor. Fapt este că nu avem resurse să desfășurăm o asemenea creștere de salarii masivă, cum o promit ei. Să vedem dacă o vor și trece, pentru că vă reamintesc că Guvernul Boc a avut o variantă de lege, apoi Guvernul Ponta a tot discutat și a rumegat ideea asta și a ținut trei ani Rovana Plumb varianta de lege la Ministerul Muncii și acum ni se prezintă acest proiect care nu este sustenabil financiar și nici nu rezolvă necesitățile din sistem decât parțial. Noi avem nevoie de o reformă a administrației și apoi o așezare a salarizării. Nu putem reforma administrația prin salarizare. Problemele țin de diferențe foarte mari între instituții și, dacă plecăm de la ideea că rezolvăm diferențele pur și simplu mărind tuturor salariile, este o abordare care costă foarte mult. Noi trebuie să discutăm de ce sunt aceste inechități foarte mari, trebuie să discutăm de categoriile speciale de sporuri care sunt nesustenabile - și vă dau aici exemplul cu sporul de fonduri europene pe care a ajuns să-l ia aproape toată lumea care are de a face cât de cât cu fonduri europene, deci nici vorbă să recompensăm performanța, se creează pur și simplu categorii de funcționari care câștigă mai bine. Poate e greu de crezut, dar noi nu știm în acest moment cât se câștigă în administrație, nu există o informație unitară. Dragoș Pâslaru începuse această muncă de adunare de informație, era 80% clar peisajul, dar Olguța Vasilescu nu a continuat. Deci nu știm de fapt nici noi și nici ei care este costul exact, sunt doar estimări. E un subiect foarte complicat care este tratat într-o notă populistă de PSD, care promite tuturor de toate și e evident că nu le va putea da tuturor. Poate că ar fi mai bine să rezolvăm bucăți parțiale din problemă, nu să ne propunem să rezolvăm pe toată lumea odată, pentru că nu sunt bani pentru o abordare așa de globală, la modul să dăm la toți câte ceva.

 

USR va vota sau nu această lege?

Să vedem întâi toate detaliile legii, este o lege foarte complicată și vom lua o decizie la grupul parlamentar. Dar, de principiu, am spus că nu o să fim de acord cu folosirea banului public ca mijloc de recompensare electorală. Vom lua poziție atunci când vom avea legea clară, pusă pe tapet.

 

Interviu realizat de ANDREEA PORA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22