Misterele eliberării condiționate a lui Cătălin Voicu. S-au reactivat rețelele?

Lui Cătălin Voicu i s-au contopit pedepsele pentru că faptele erau concurente și nu era vorba de recidivă. I s-a păstrat pe­deap­sa cea mai mare, de şapte ani de în­chi­soare, dar nu i s-a ad­mi­nis­trat spor de pedeapsă, deși fapta pentru care a fost con­damnat a doua oară avea „consecințe deosebit de grave“. Mai mult, în mo­tivare, instanța de ju­de­cată nu a explicat de ce nu i-a anulat eliberarea con­diționată lui Cătălin Voicu, așa cum prevede legea.

Precizăm că în ambele co­duri penale, atât în cel vechi, în vigoare la data la care Cătălin Voicu a săvârșit faptele, cât și în noul Cod Penal, în dosare penale diferite, fără existența recidivei, pedepsele se contopesc și se păstrează pe­deapsa cea mai mare, la care se adaugă un spor de pedeapsă și se anulează eliberarea condiționată.

„O nouă condamnare pentru fapte con­cu­rente, care au produs «consecințe deo­sebit de grave», ar fi impus atât re­în­car­cerarea pentru efectuarea restului de pe­deapsă din prima condamnare, cât și acor­darea unui spor la a doua con­dam­nare după contopirea pedepselor“, a de­clarat pentru revista 22 un fost judecător de la Secția Penală a Înaltei Curți de Ca­sație și Justiție.

De ce ar fi mai puternic Voicu decât Năs­tase? Răspunsul îl putem găsi în biografia lui Cătălin Voicu: fostă gardă de corp a lui Ion Iliescu în decembrie 1989, responsabil cu parchetele tot din acea perioadă, co­nexiuni cu șefi din serviciile secrete, re­lații apropiate cu șefi ai parchetelor, ai in­s­tanțelor de judecată și puternice conexiuni la Înalta Curte de Casație și Justiție, cel puțin până în anul 2010, când a fost arestat preventiv.

Cătălin Voicu și-a reactivat rețelele?

Pentru a înțelege contopirea pedepselor, trebuie să reamintim contextul săvârșirii fap­telor, pedepsele administrate și mo­ti­vele administrării pedepselor.

Primul dosar penal. Lui Cătălin Voicu i s-a aplicat o pedeapsă de şapte ani de înc­hi­soare pentru două fapte de trafic de in­flu­ență pentru care a primit în total 260.000 de euro. În 2010, Cătălin Voicu, din pozi­ția de senator PSD, a făcut trafic de in­fluență la magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu sprijinul judecă­to­rului Florin Costiniu, condamnat și el în dosar. Beneficiarul urma să fie un om de afa­ceri. De asemenea, a făcut trafic de in­fluență la Poliție pentru un alt om de afa­ceri. În acest dosar au apărut ca implicați, dar fără a exista toate elementele cons­ti­tutive ale unei infracțiuni, mai mulți ma­gistrați (atât judecători, cât și procurori), șefi din Poliție, generali rezerviști din ser­viciile secrete. Părea o rețea care aranja do­sare penale și civile.

În al doilea dosar penal, Cătălin Voicu a pri­mit cinci ani de închisoare pentru com­plicitate la abuz în ser­vi­ciu cu consecințe deo­se­bit de grave, fapte să­vâr­șite în anii 2004-2005 în calitate de consilier pre­zidențial pe probleme de siguranță națională (în 2004) și de deputat PSD (în 2005).

Concret, în 2004, ge­ne­ra­lul–consilier prezidențial Cătălin Voicu a intervenit la conducerea societății de stat Electrica SA pentru ca firma Tech Safety să obțină contracte și apoi să fie plătită în regim de urgență pentru bunurile livrate (la prețuri mult supraevaluate).

Și în acest dosar apar personaje din ser­vi­ciile secrete din anturajul lui Cătălin Voi­cu, între care un general de informații și tatăl mogulului de presă Dan Voiculescu (aflat în prezent în pușcărie, în urma unei condamnări într-un dosar care nu are legătură cu Electrica). Și din probele afla­te în acest al doilea dosar rezultă că au existat presiuni pentru încheierea con­trac­telor, exercitate de suita lui Cătălin Voicu.

Prejudiciul calculat și admis de instanță în dosarul Electrica este de peste 1,3 mi­li­oane de euro.

Fără Voicu, infracțiunile nu ar fi fost săvârșite

În motivarea ultimei condamnări din do­sarul Electrica judecătorul menționează clar că infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave nu ar fi avut loc dacă nu ar fi in­tervenit Cătălin Voicu cu autoritatea func­ției de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și apoi de deputat în Parlamentul României.

„Este evident că la iniţierea procedurilor de achiziţie publică a produselor pe re­la­ţia SISE Moldova (din structura SC Elec­trica SA, n. red.] – SC Tech Safety SA in­tervenţia consilierului prezidenţial Voicu Cătălin pe lângă directorul general al SC Electrica SA, inculpatul Coroiu Nicolae, a fost determinantă ca act material de înlesnire a infracţiunii de abuz în ser­viciu în opţiunea Electrica SA de a achi­ziţiona produsele de la această firmă, cu toate că nu erau necesare, că achiziţia s-a făcut la preţuri supraevaluate şi cu încălcarea tuturor procedurilor de achi­zi­ţie publică“, argumentează judecătorul.

Altfel spus, fără Cătălin Voicu, infracțiunea nu ar fi fost săvârșită și prejudiciul de 1,3 milioane de euro nu s-ar fi produs.

Dan Voiculescu-tatăl, în ceata lui Voicu

Generalul Cătălin Voicu a fost la directorul general al Electrica, însoțit, între alții, de generalul Ciobanu, fost șef al unei direcții dintr-un serviciu de informații, și de Dan Voiculescu, tatăl fostului politician cu ace­lași nume și patron al trustului de presă Intact. De asemenea, din declarațiile unor directori și funcționari din structurile Elec­trica SA reiese că alte personaje implicate ar fi fost Codruț Şereș, fost ministru al Economiei în 2005, când s-au săvârșit fap­tele, Camelia Voiculescu (fiica mo­gulului de presă).

Unul dintre responsabilii de la Electrica, care trebuia să aprobe plățile, relatează: „(...) prezentarea celorlalte patru per­soa­ne a fost făcută de VOICU CĂTĂLIN (...). Acesta mi-a prezentat: un domn în vârstă (care se afla în stânga mea) ca fiind tatăl domnului DAN VOICULESCU, lângă dân­sul se afla o doamnă ce mi-a fost pre­zentată ca fiind CAMELIA VOICULESCU, în dreapta domnului COROIU a fost pre­zentată avocata firmei TECH SAFETY (în­soţea pe celălalt domn), iar lângă dânsa un domn prezentat ca fiind general CIO­BANU (...) VOICU a făcut prezentările şi pentru că, pentru a mă impresiona; a ţinut să sublinieze că domnul general CIOBANU va fi «şeful comunităţii naţio­nale de informaţii» care era subordonat direct preşedintelui ţării. După ce VOICU a făcut prezentările, directorul general COROIU mi s-a adresat direct, spunân­du-mi că am fost chemată să-l informez de ce refuz să fac plata produselor recep­ţionate“.

Generalul Ciobanu și fostul ministru Co­druț Şereș au fost audiați ca martori în dosar, însă participația lor (ca și a Ca­me­liei Voiculescu) nu întrunea elementele săvârșirii vreunei infracțiuni. Tatăl lui Dan Voiculescu, care din declarațiile mai multor inculpați și martori ar fi exercitat presiuni pentru că ar fi avut și interese financiare în cauză, a decedat între timp.

Cum se încheiau contractele cu dedicație

În „intervenţiile sale directe la nivelul directorului general al SC Electrica SA, Nicolae Coroiu, la nivelul directorului eco­nomic al SISE Moldova, Petru An­dro­nache, a solicitat acestora acordarea de contracte firmei SC Tech Safety SA pentru livrarea de produse din domeniul pro­tec­ţiei muncii, în condiţiile în care so­cie­tăţile beneficiare aveau produse pe stoc peste necesar şi la preţuri supraevaluate de la acelaşi furnizor. Aceste intervenţii au vizat, pe lângă încheierea con­trac­te­lor, şi efectuarea cu prioritate a plăţilor către firma SC Tech Safety SA. Prin aces­te intervenţii, Cătălin Voicu a înlesnit infracţiunea de abuz în serviciu (...), fa­cilitând producerea prejudiciului de 52.848.928.279 ROL, echivalent cu 1.391.339 euro“, reiese din probele aflate la dosar.

Presiunile asupra directorilor de la Elec­trica au fost foarte mari, după cum re­zultă din motivarea judecătorului. „Din analiza contractelor se poate observa că au fost încheiate între două şi cinci con­tracte pe zi, fiecare livrare fiind urmată de noi contracte, aspecte care au condus la cumpărarea de echipament, total ne­justificat, aceasta în condiţiile în care la sfârşitul anului 2004 deja existau pe stoc cantităţi uriaşe de echipament.“

Cu toate acestea, actorul principal, Cătălin Voicu, care nu și-a recunoscut vinovăția și fără de care nu ar fi existat infracțiunile și prejudiciul, a beneficiat de clemență, iar directorul Petru Andronache, care și-a recunoscut vinovăția și a cerut judecare în regim simplificat, a primit şapte ani de închisoare și un spor de un an