Pe aceeași temă
Tema folosirii documentelor din arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție – SIPA, serviciul secret al Ministerului Justiției, ca șantaj și amenințare la adresa magistraților a fost adusă, din nou, în atenția publică, de Dan Andronic (foto 1 jos), patronul Evz, personaj cu mai mule dosare penale si relații puternice în mediile politice și ale afacerilor ai căror exponenți au, de asemenea, dosare penale. Tema a fost rostogolită, hiperbolizată.
Scopul readucerii acestei teme în discuția publică este de a se induce ideea că, după 2006 , deciziile instanțelor/parchetelor ar fi fost viciate prin amenințări/șantaj folosindu-se de documente din arhiva SIPA. Se pun astfel sub semnul intrebarii marile condamnari date in acesti ani, cit si eventualele condamnari primite de cei ale caror dosare se afla in instante sau la DNA. Demonstratia finala: marii nostri penali sunt nevinovati. Coincidenta sau nu, personajele care se afla la sursa noului scandal, care face parte dintr-o ampla campanie impotriva justitiei, sunt vizate in diverse dosare.
Manipularea Autorii scandalui SIPA sustin ca diverse documente ar fi fost copiate/sustrase perioada in care Monica Macovei, ministru al justitiei, a decis desfiitarea arhivei, acuzatul fiind fostul ei consilier, judecătorul Cristi Dănileț. Evident, nu se aduce niciun fel de proba in acest sens si nici de atunci incoace nu a aparut vreun caz care sa ridice suspiciuni asupra folosirii unor documente provenite din arhiva SIPA ulterior desfiintarii ei.
O alta dovada de manipulare este si faptul ca rotogolitorii subiectului nu îi acuză de nimic nici pe cei care au transformat serviciul secret al Justiției în poliție politică (Rodica Stănoiu și Adrian Năstase, în principal), nici pe conducătorii serviciului – Marian Ureche, Marian Desculțu, Dan Gheorghe foști ofițeri ai temutei Securități din perioada dictaturii comuniste -, și nici pe politicienii care au folosit aceste informații în plină activitate a serviciului, terorizându-i pe magistrați. Nimeni nu cere pedepsirea acestora, deși au existat și victime (exemple: procurorii Alexandru Lele și Cristian Panait).
Paradoxal, acum vinovații principali, aruncați pe tapet de Andronic și cei care îi țin trena, sunt Monica Macovei- ministrul Justiției care a avut curajul să desființeze monstruosul serviciu secret, care a pus în funcțiune mecanismul anticorupție, reformând din temelii DNA, și a pus bazele Agenției Naționale de Integritate- și judecătorul Cristi Dănileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, o voce credibilă care militează pentru moralitate, corectitudine, transparență și care a amendat derapajele puterii de la principiile statului de drept. Ambii au negat acuzatiile aduse, iar judecatorul Cristi Dănileț a sesizat Parchetul General, iar plângerea sa a ajuns la DIICOT. (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1527843913924415&set=a.238811289494357.52986.100000964643762&type=3&theater
Se pune întrebarea legitimă: toți miniștrii de la crearea SIPA, din 1991 până în 2005, respectiv Mircea Quintus, Petre Ninosu, Iosif Chiuzbaian, Valeriu Stoica, Rodica Stănoiu, Cristian Diaconescu, care au beneficiat de informările SIPA despre magistrați, nu trebuie să spună cum le-au folosit, de ce n-au dat ordin să nu se mai adune astfel de informații, așa cum a făcut Macovei, pentru că se încalcă drepăturile omului?
Recurs la istorie
Pentru a înțelege ce se întâmplă în aceste zile în spațiul public trebuie să urmărim geneza, evoluția și “moartea” acestui serviciu secret de informații, cu detalii semnificative.
>În anul 1991, ministrul Justiției Mircea Ionescu Quintus din guvernul Stolojan, a înființat Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție ca serviciu independent operativ, structură secretă, militarizată din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Scopul era de a monitoriza, prin deținuți, infracționalitatea din mediul Justiției. Serviciul a fost populat și cu foști ofițeri de Securitate proveniți din serviciul “K” – cei care înainte de decembrie 1989 au ținut sub control Justiția pentru a o subordona Partidului Comunist Român (PCR) și conducătorului suprem, Nicolae Ceaușescu.
Ce însemna ținerea sub control a actului de Justiție în perioada comunistă? Însemna monitorizarea permanentă a magistraților și a avocaților, descoperirea vulnerabilităților acestora pentru a-i determina să execute ordinele Securității și ale PCR. Ordinele puteau însemna și înscenarea proceselor, obținerea condamnărilor, inclusiv a pedepsei cu moartea pentru criticii sistemului concentraționar. În sistemul comunist existau și magistrați-ofițeri sub acoperire, care au fost instruiți la Școala Securității de la Bran, după cum am dezvăluit într-o serie de articole publicate martie 2008.
https://www.scribd.com/document/40604744/%C8%98COALA-DE-LA-BRAN-A-SECURIT%C4%82%C8%9AII
-În anul 1997, Valeriu Stoica, ministrul Justiției din Guvernul Ciorbea, a subordonat SIPA direct ministrului Justiției. Șeful serviciului secret era generalul Virgil Bercaru, fost general de Securităte. În fiecare dimineață, șeful SIPA lăsa o informare pe biroul ministrului. Aria de acțiune era atât cea a penitenciarelor, cât și “protecția magistraților”. Ordinele de ministru emise de Stoica au fost nepublice (https://www.facebook.com/narcisa.iorga.7?fref=ts)
-În anul 2001, Rodica Stănoiu, ministrul Justiției din Guvernul Năstase, l-a instalat ca șef al SIPA pe generalul Marian Ureche (fost ofițer al Securității, căruia Stănoiu îi livra delațiuni, după cum a stabilit CNSAS și a consfințit Înalta Curte prin hotărâre definitivă , aici http://www.revista22.ro/inalta-curte-rodica-stanoiu-ramane-cu-verdictul-de-colaborator-al-securitatii--decizie-definitiva--38554.html).
Ca adjuncți, Stănoiu (foto) a numit tot doi foști ofițeri de Securitate și anume pe generalii Dan Gheorghe și Marian Desculțu. De asemenea, a mărit efectivele serviciului cu reactivarea altor foști ofițeri de la Serviciul “K” (Justiție). Stănoiu a stabilit categoriile de informații pe care le poate obține și vehicula SIPA – acte de corupție din penitenciar și orice alte informații obținute, chiar și accidental, despre procurori, judecători, angajați ai administrației de stat, avocați, alte persoane. Aria monitorizării a fost lărgită și la politicieni, jurnaliști, ONG-uri precum APADOR-CH. De interes era și viața privată a subiecților (ce localuri frecventau, cu cine se întâlneau, cu cine împărțeau viața intimă, câte avorturi a făcut o judecătoare sau procuroare etc). Ministrul Stănoiu controla și coordona direct activitatea SIPA.
*Exemple de poliție politică în perioada ministrului Stănoiu
Între victimele SIPA din acea perioadă au fost și procurorii Alexandru Lele și Cristian Panait (în 2002). Procurorului Lele i s-a înscenat un dosar penal cu ajutorul SIPA (dosarul avea și nume de cod - “Scărișoara”-, exact ca pe vremea Securității). Motivul: Lele a îndrăznit să-l aresteze pe fiul unui important sponsor PSD prins că făcea contrabandă cu produse petroliere. După arestarea odraslei de partid, premierul Adrian Năstase i-a luat public apărarea, declarând “Nu cred în arestările de vineri seara”, după care a început calvarul lui Lele. Pentru arestarea lui Lele a fost trimis tânărul procuror Panait. Deși s-au făcut presiuni asupra lui Panait și a fost amenințat și el cu dosar penal (înscenări ale SIPA constând în denunțuri ale unora dintre cei arestați de către Panait – în acea perioadă procurorii arestau), acesta a refuzat să execute ordinul, după care s-a aruncat de la etajul patru al imobilului în care locuia și a murit. În caz au fost implicați și procurori ai Securității (Ilie Picioruș, Ovidius Păun, Alexandru Țuculeanu).
*Precizare: Rodica Stănoiu a fost colaborator al Securității ca poliție politică între 1983-1987 având numele de cod “Sanda” și “Georgeta”. Ea livra delațiunile “locotenent-colonelui Marian Ureche", de la “serviciul 160”, al carui profil era "problema justitiei". Ureche și-a dat demisia în 2003 din cauza acuzațiilor că a făcut poliție politică ca și Rodica Stănoiu.
> În anul 2004, Cristian Diaconescu, ministrul Justiției din Guvernul Năstase, a schimbat denumirea SIPA în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) din cauza numeroaselor scandaluri de presă în care erau dezvăluite abuzurile serviciului. Pentru prima dată serviciul secret a fost obligat să prezinte rapoarte Parlamentului. În 2004, într-un raport de evaluare al Comisiei Europene se consemna: “SIPA este lipsit de transparență și responsabilitate și s-a raportat că a fost implicat în comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului în inchisori și influențarea sistemului judiciar”.
>În anul 2005, Monica Macovei le-a interzis ofițerilor SIPA să mai adune informații despre magistrați și alte persoane si să se limiteze doar la infracționalitatea din pușcării. În 2006, Monica Macovei, ministrul Justiției din Guvernul Tăriceanu, în urma unui audit a desființat serviciul secret deoarece a constatat existența unor abuzuri și a considerat că într-un stat de drept Justiția nu are nevoie de un serviciu secret. În locul serviciului secret a înființat Directia pentru Prevenirea Criminalitatii în Mediul Penitenciar (DPCMC), o structură în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru a preveni acțiuni ilegale pregătite în închisori. Reorganizarea a fost coordonată de un procuror.
Foștii ofițeri de Securitate au fost disponibilizați. Peste noapte, Macovei a dat ordin ca arhivele celor 10 structuri teritoriale să fie aduse la București. Nu s-a dat un termen lung pentru a nu fi distruse documente. Arhivele au fost depozitate la Autoritatea Națională a Penitenciarelor claie peste grămadă, așa cum au fost aduse. Ușile depozitelor au fost încuiate/securizate/sigilate.
Cine a intrat în arhivele SIPA
>În 2006, ministrul Monica Macovei (foto dreapta) a instituit o comisie din care au făcut parte istoricul Marius Oprea și Claudiu Secașiu (președinte CNSAS). Istoricii au descoperit în notele informative ale SIPA abuzuri cu conotații penale, motiv pentru care ministrul Macovei a constituit o echipă formată dintr-un judecător ( Cristi Dănileț) și un procuror (Paul Dumitriu) pentru înregistrarea notelor și arhivarea lor. Cei doi nu au apucat să parcurgă toată arhiva și să facă un raport deoarece la începutul anului 2007 Monica Macovei a plecat din Guvern (PD, care a nominalizat-o, a ieșit de la guvernare). Arhiva a ramas sigilata la Autoritatea Națională a Penitenciarelor
>În anul 2007, Tudor Chiuariu, noul ministru, a numit o nouă comisie de inventariere și triere din care au făcut parte, între alții, Horia Georgescu și Iuliana Scânteie. Aceștia au intrat în arhivă, au inventariat si au făcut un raport, pe care ministrul Chiuariu l-a secretizat și l-a trimis la CSAT (declarația doamnei Scânteie data Revistei 22).
In timpul mandatului lui Chiuariu (foto dreapta), care a inceput in aprilie 2007, a avut loc un incident de securitate, asa cum aflam acum de la presedintele Comisiei SRI din Senat, Adrian Țuțuianu. In anul 2007 camerele de supraveghere de la locul de depozitare a arhivei SIPA ar fi fost defecte circa trei luni, dar defecțiunea a fost anunțată abia în septembrie 2007.
>La începutul anului 2008, în scurta perioadă a mandatului de ministru interimar al lui Teodor Meleșcanu s-a continuat arhivarea documentelor SIPA.
>În anul 2008, ministrul Cătălin Predoiu, a cerut membrilor comisiei de inventariere și triere de pe vremea lui Chiuariu (care NU a fost schimbată) să facă o dare de seamă privind activitatea lor in comisie întrucât termenul pentru inventariere era prevăzut de hotărârea de Guvern inițiată de Monica Macovei. Raportul a fost închis, SECRETIZAT de ministrul Predoiu și trimis la secretariatul CSAT.
Tot ministrul Predoiu (foto dreapta) a inițiat REÎNFIINȚAREA SIPA din două motive: unul formal (în Legea 51/91 privind securitatea națională era stipulat că Ministerul Justiției are un serviciu secret), dar pe fond Autoritatea Națională a Penitenciarelor îi semnala creșterea pericolului activității infracționale în penitenciar și a considerat că trebuie reînființată structura de informații. Însă, în urma discuțiilor cu membrii CSM și reprezentanții societății civile, ministrul Predoiu a renunțat la proiect deoarece exista pericolul ca noul serviciu să se servească cu documente din arhiva fostului SIPA, depozitată la sediul ANP, unde ar fi fost și sediul noii structuri informative. De aceea, ministrul Predoiu a proiectat să mute documentele SIPA la Arhivele Naționale ale Statului, ceea ce era cuprins și în hotărârea de inventariere a Monicăi Macovei. Informațiile ne-au fost furnizate de dl Predoiu. Doamnia sa se întreabă de ce ceilalți miniștri (Titus Corlățean, Mona Pivniceru, Victor Ponta, R. Cazanciuc, Florin Iordache, Tudorel Toader) care i-au succedat, cu excepția Ralucăi Prună, nu au fost interesați de rezolvarea problemei arhivei SIPA.
>Au urmat mandatele la Ministerul Justiției deținute de Titus Corlățean, Mona Pivniceru, Victor Ponta, Robert Cazanciuc. În timpul Monei Pivniceru a existat un sâmbure de scandal pe tema arhivei SIPA în preajma concursului de numiri pe funcții de conducere la instanțe. Însă, în timpul acestor mandate nu se prea știe cine a intrat în arhivele SIPA.
Dupa cum se vede acum, nici inițiatorul noului scandal al arhivelor SIPA nu e interest de ce s-a întâmplat în aceste perioade.
>În iulie 2016, ministrul Raluca Prună din Guvernul Cioloș a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru desigilarea arhivei SIPA, sortarea documentelor și trimiterea lor la instituții ale statului în funcție de conținutul acestora. Propunerea s-a lovit de rezistență din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. A fost un mare scandal public.Acum insa, UNJR pare sa-si fi schimbat opinia, sustinind desecretizarea arhivei SIPA.
>În 2017, în mandatul ministrului Florin Iordache pe nimeni nu a interest arhivele SIPA.
>Abia în momentul în care actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a lansat proiectul de modificare a codurilor penale, în care miza este pachetul anticorupție, scandalul s-a declanșat din nou.
Avem arhiva SIPA. Ce facem cu ea?
În spațiul public s-au lansat trei variante despre ce trebuie făcut cu arhiva SIPA. În prima variantă se propunea arhivarea documentelor SIPA, sortarea și expedierea lor la instituții ale statului în funcție de conținut: cele care conțineau fapte de corupție sau alte fapte penale să fie trimise la DNA sau la Parchetul General, cele de siguranță națională la DIICOT sau SRI, cele de poliție politică să fie date victimelor și ele să decidă.
A doua variantă era ca după inventariere să fie desecretizate și trimise la Arhivele Naționale ale Statului, iar a treia - distrugerea tuturor documentelor.
Incidente la arhivele SIPA
Spațiul de depozitare a arhivelor SIPA din incinta Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost securizat de o societate specializată a SRI (Rasirom). Președintele Comisiei SRI din Senat, Adrian Țuțuianu, a anunțat că în anul 2007 camerele de supraveghere de la locul de depozitare a arhivei SIPA ar fi fost defecte o bună perioadă de timp ( circa trei luni), dar defecțiunea a fost anunțată abia în septembrie 2007. Din aprilie 2007, ministru al Justiției a fost Tudor Chiuriu. Un simplu calcul matematic ne arată că incidental de securitate s-a petrecut în mandatul ministrului Tudor Chiuariu.
Monica Macovei: Nici un alt ministru nu a avut curajul să desființeze un serviciu secret
Monica Macovei ne-a declarat că a pus arhiva sub sigiliu, a dat ordin ca un procuror și un judecător să arhiveze toate documentele. „În mandatul meu nu am intrat niciodată în arhivă. Spun încă o dată foarte ferm: nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras și distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informație despre judecători sau procurori din dosarele SIPA.
Eu am decis desființarea acestui serviciu secret, întrucât existau informații în spațiul public că făcea abuzuri. Justiția nu avea nevoie de un serviciu secret. Am decis să desființez SIPA, iar arhiva să fie inventariată și predată Administrației Penitenciarelor. Am fost singurul ministru care a decis desființarea unui serviciu secret. Am stabilit comisia de arhivare, după care am plecat din Guvern. Mi-a urmat ministrul Tudor Chiuariu, despre care cei din Ministerul Justiției mi-au transmis că a dat mai multe ordine subordonaților de a intra în arhivele SIPA“. Macovei a postat explicații și pe facebook: https://www.facebook.com/MonicaMacoveiRO/posts/1490767277654375
* Fostul ministru Chiuariu nu a răspuns apelului nostru.
Cătălin Predoiu: “Am secretizat raportul”
Contactat de Revista 22, Cătălin Predoiu ne-a transmis :“Eu nu am intrat în arhiva SIPA și nici vreun angajat MJ in mandatul meu. Pe durata mandatului meu, arhiva a fost sigilată. Exista o comisie constituită anterior începerii mandatului meu, care ar fi trebuit să facă o inventariere. Există un Raport al acelei comisii în arhiva ministerului și, din cate știu, la secretariatul CSAT. Raportul e secretizat, eu l-am secretizat, si nu pot comenta conținutul sau. Fiind ministru neafiliat politic, poziția ministerului în mandatul meu a fost aceea de a se transfera arhiva SIPA la Arhivele Naționale, pe baza unei legi speciale care să fie adoptată pe bază de consultări și consens cu CSM. Tema justiției și anticorupției va fi permanent un subiect fierbinte încă multă vreme de acum inainte in societatea romaneasca si nu vor lipsi încercarile de instrumentalizare de bună sau de rea credință din partea unor actori publici sau privati interesati, inclusiv sau in primul rand din partea partea unor politicieni”. Predoiu a dat explicații și pe Facebook: https://www.facebook.com/catalin.predoiu/photos/a.524166777657494.1073741830.512154558858716/1494029024004593/?type=3&theater
Raluca Prună: Arhiva SIPA nu era la SRI, era o minciună
Raluca Prună ne-a declarat că a luat decizia arhivării documentelor fostei SIPA și a predării acestora către Arhivele Naționale ale Statului deoarece în spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora arhiva ar fi la SRI, iar SRI ar folosi informații pentru a manipula magistrații.
„ Era o minciună. Arhiva nu era la SRI. Am vrut ca arhivarea și predarea documentelor să se facă de către o comisie formată dintr-un judecător de la Înalta Curte de Casație, un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Ministerului Justiției, altul de la Administrația Națională a Penitenciarelor (instituție care e custodele documentelor). Însă, CSM, ICCJ au avut rețineri în a-și trimite reprezentanții. Eu am făcut și un proiect de hotărâre de guvern, care a rămas în discuția publică. Comisia nu s-a făcut, iar mandatul mi s-a terminat ” ne-a declarat Raluca Prună (foto dreapta).
Cristi Dănileț- comisia Macovei: S-a ajuns în situația paradoxală în care să fie considerați infractori cei care au desființat poliția politică a Ministerului Justiției
Judecătorul Cristi Dănileț, acuzat că ar fi copiat/sustras documente din arhiva SIPA a făcut plângere penală la Parchetul General. În plângere, Dănileț cere să se cerceteze ce faptele “dezvăluite” de Evenimentul zilei având în vedere că acestea constituie infracțiuni. Plângerea integrală, aici: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1527843913924415&set=a.238811289494357.52986.100000964643762&type=3&theater
Cristi Dănileț ne-a mai precizat: “S-a ajuns în situația paradoxală în care să fie considerați infractori cei care au desființat poliția politică a Ministerului Justiției și au sigilat arhiva, în loc să fie cercetați penal cei care au făcut poliție politică și cei care au gestionat activitatea serviciului.
În legătură cu așa-zisele informări care au apărut în telegramele Ambasadei SUA la București (scandalul WikiLeaks), Dănileț (foto dreapta) a relatat că el a participat, în 2008, la un seminar al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, la care au participat și ambasadori, inclusiv cel American, unde a dat detalii despre tipurile de documente întocmite de ofițerii SIPA, că cele despre viața private a magistraților erau trimise direct la ministrul de atunci Rodica Stănoiu.
Iuliana Scânteie-comisia Chiuariu: “Nu pot confirma că lipseau documente”
Iuliana Scânteie, membră a comisiei Chiuariu, ne-a precizat că nu poate detalia constatările făcute “pentru că sunt clasificate”. În legătură cu dispariția unor documente, Scânteie ne-a spus “Nu pot confirma că lipseau documente, însă exista un xerox era pe hol. Erau două camere în care erau depozitate documentele, în stânga și în dreapta, despărțite de un hol . Pe acest hol era xeroxul. Era in interiorul zonei de securitate, dar nu în interiorul arhivei propriu-zise, ci pe culoarul arhivei,. Acolo nu exista camera video. Am făcut un raport. Ministrul Chiuariu ne-a spus că a sesizat CSAT-ul. Arhivarea a fost făcută de foști angajați ai serviciului. Erau de la SIPA sau de la departamentul de informații clasificate din minister. Subiectul este o fumigenă, să-l scoți periodic. Se fabulează. Mulți care au făcut obiectul urmăririlor au murit sau sunt pensionați”.
>Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, este interesată de conținutul arhivei SIPA și vrea desecretizarea. În perioada ministeriatului Rodicăi Stănoiu, Cristina Tarcea a fost secretar de stat și este posibil să fi fost monitorizată de ofițerii generalului Ureche, șeful SIPA
> Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat ministrului Justiției, Tudorel Toader, clarificări cu privire la situația arhivei SIPA.
> Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va desecretiza arhiva SIPA. I-a cerut-o și președintele PSD, Liviu Dragnea.
