Pe aceeași temă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului este, pe bună dreptate, indignată din cauza condiţiilor din închisorile din România, cu totul necorespunzătoare standardelor europene. Cu toate că de la căderea regimului comunist au trecut 27 de ani, procesul de modernizare a închisorilor noastre nu a reuşit nici el să ţină pasul cu transformările în acest domeniu din celelalte foste ţări comuniste.
Suntem din nou o excepţie în sensul negativ al cuvântului. Sancţiunile vor fi, desigur, dure, dacă în termen de 6-9 luni guvernul ţării nu va prezenta la CEDO măcar un proiect de măsuri pe această temă. Cu privire la implementarea lor efectivă, însoţită de un calendar cu termene precise, CEDO nu anticipează deocamdată nimic. O fi auzit şi ea că de la declaraţiile de bune intenţii şi până la transpunerea lor în fapte, în România este o cale lungă ca de la cer la pământ.
Dar CEDO nu este atât de absurdă încât să ceară imposibilul. Doreşte doar să i se prezinte un plan cincinal, decenal sau poate chiar pe următorii 27 de ani, din care să rezulte, fără putinţă de tăgadă, că ţara se îndreaptă, şi din acest punct de vedere, într-o direcţie bună. Mai pot oare să stea deţinuţii în dormitoare comune cu paturi suprapuse, precum soldaţii de altădată la cazarmă? Evident că nu. Mai pot ei să suporte stresul de a merge cu toţii la o toaletă comună situată hăt departe prin curte, precum şcolarii din satele ţării? Evident că nu. Mai pot ei să stea câte doi în pat, riscând să facă infecţii de tip intraspitalicesc, precum pacienţii din spitalele româneşti? Evident că nu.
CEDO ne-a transmis clar: aşa nu se mai poate. Nu rămâne decât să-i punem pe Darius Vâlcov, Gabriela Firea, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Carmen Dan, de ce nu chiar şi pe Dragnea în persoană, să-şi suflece mânecile frumuşel, ca să finalizeze odată proiectul în cauză şi să-l transmită în termenul stabilit la CEDO. În acest timp, tovarăşii Șerban Nicolae, Florin Iordache şi Traian Băsescu vor putea şi ei să ducă cu bine până la capăt golirea închisorilor, pentru ca nu cumva mai târziu, în timpul lucrărilor de reconstrucţie şi modernizare, vreun deţinut să aspire tifosul exantematic şi tuberculoza rămase sub tencuială de la deţinuţii politici ai epocii când sistemul penitenciar românesc era dirijat de persoane pline de umanism, precum Alexandru Nicolschi şi Alexandru Drăghici.
Daniel Dragomirescu
Sibiu, 6 mai 2017