Pe aceeași temă
Este vorba de o pretinsă majorare a salariilor din sectorul bugetar pentru că, deocamdată, așa cum a ieșit legea din Camera Deputaților, nu avem decât două certitudini: prima este că salariile parlamentarilor se vor dubla, ajungând până la 16.600 de lei (166 de milioane de lei vechi), dar nu mai mici de 13.000 de lei, la care se vor adăuga desigur diurne, fonduri separate pentru cabinetul parlamentarului, transport, etc începând de la 1 iulie. Toate celelalte majorări se amână pentru anii următori, prima, de 25%, fiind prevăzută pentru 1 ianuarie 2018.
Majoritatea PSD/ALDE a reușit să vândă unei țări întregi dublarea salariilor parlamentarilor pe post de lege a salarizării unitare ceea ce, trebuie să admitem, nu este puțin lucru. Potrivit ministrului Viorel Ștefan, în primul trimestru bugetul a înregistrat excedent, dar, mărturisea el, are emoții cu privire la cheltuielile din partea a doua a anului, motiv pentru care nu știe la cât se va ridica deficitul bugetar la sfârșitul anului. Ștefan a susținut că are nevoie de acești bani pentru a accelera absorbția de fonduri europene, dar adevărul este că nimeni nu știe pe ce vor fi cheltuiți acești bani, nici măcar ministrul Finanțelor.
Chiar dacă guvernul se va menține în limita de 3% așa cum pretinde sau o va depăși așa cum estimează FMI, cert este că la finalul anului guvernul va fi cheltuit deja mai mult decât a încasat și asta în condiții de creștere economică. Și, pentru că nimeni nu știe cât de mari vor fi cheltuielile, s-a renunțat la majorările pentru bugetari fiind menținute cele pentru parlamentari.
Cresc salariile, scad veniturile fiscale
Impactul bugetar după trecerea prin parlament a legii a urcat până la 76 de miliarde de lei, adică aproape 9% din PIB, ceea ce, potrivit aceluiași ministru Ștefan, ar fi sustenabil. Ar fi sustenabil pentru un buget decent cu încasări de peste 30% din PIB, dar nu pentru unul în care veniturile scad, așa cum raportează chiar guvernul.
Dacă se menține tendința actuală trebuie să ne așteptăm la un buget situat în jurul a 25% din PIB, mai mic cu 4 procente. Mai mult, în condițiile în care principala componentă a creșterii economice anunțată pentru primul trimestru de 5,7% este consumul, încasările din TVA sunt mult sub așteptări. Un consum atât de ridicat ar fi trebuit să acopere și să depășească reducerea de un procent a TVA dar, dintr-un motiv sau altul nu a făcut-o.
Dacă se va continua în ritmul actual de colectare cum pare că se va întâmpla, se va ajunge ca în 2022 ponderea salariilor în buget să fie, potrivit președintelui Consiliului Fiscal, la 12% din PIB, adică aproape jumătate din buget. Or, dacă jumătate din buget ar merge în salarii, fără să punem pensiile la socoteală, atunci pur și simplu majorările sunt nesustenabile. Nu numai că putem să ne luăm adio de la investițiile de la bugetul de stat, dar putem fi aproape siguri că guvernul pur și simplu nu va putea respecta legea pentru că nu va avea bani. După care vor urma o serie de complicații suplimentare generate de faptul că oamenii își vor obține drepturile legale în justiție, cum observă Cristian Grosu pe cursdeguvernare.ro, ceea de va crește și mai mult presiunea asupra bugetului.
PSD administreaza bugetul ca pe un joc piramidal
În interviul pe care l-a acordat agenției Reuters, Viorel Ștefan a declarat că România intenționează să înregistreze deficite structurale mari până 2019. Motivul ar fi reducerea decalajului față de Occident, și că românii au nevoie de majorarea veniturilor, investiții și dezvoltarea infrastructurii. Când ai creștere economică pe consum să îți asumi deficite structurale mari, care știm cu toții că nu vor merge în viitor în investiții și infrastructură așa cum nu merg nici acum ci în finanțarea creșterilor salariale care să alimenteze și mai mult consumul, termenul tehnic „prociclic” este insuficient pentru a descrie o politică economică sinucigașă care va arunca România în inflație și va forța Banca Națională să devalorizeze leul. La capăt costurile acestor majorări iresponsabile și nesustenabile vor fi mai mari ca beneficiile.
Declarațiile ministrului Muncii Olguța Vasilescu- potrivit căreia majorările de salarii se vor finanța din impozitele generate de aceleași majorări- dovedesc faptul că la nivelul PSD administrarea bugetului este privită, în esență, ca un joc piramidal. În această companie, până și ultraprociclicul (încă) ministru de Finanțe face figură de campion al austerității și va fi aproape sigur sacrificat. Ceea ce spune multe despre starea guvernării în România. În orice parte a lumii democratice civilizate, atunci când ministrul de Finanțe îți spune că nu are bani, îți ajustezi politicile la nivelul resurselor. La noi, Dragnea schimbă ministrul de Finanțe și, eventual, întregul guvern și merge înainte cu cacealmaua.
Liber la corupție
A doua certitudine pe care o oferă această lege este că asigură acoperirea legală pentru jaful banului public la nivelul administrației locale. Legea desființează orice grilă de salarizare și lasă la latitudinea consiliilor locale și județene să stabilească salariul de bază și oferă putere absolută primarilor și președinților de consilii să stabilească nivelul salariilor funcționarilor din administrația locală. Aceasta este rețeta sigură pentru introducerea arbitrariului, clientelismului și abuzului. Această libertate salarială introdusă de lege pentru primari și președinți trebuie coroborată cu iminenta introducere a unui prag - între 200.000 și 400.000 de lei, după Florin Iordache - pentru abuzul în serviciu și cu libertatea acordată administratorilor de a angaja credite pe termen lung garantate de la bugetul central din celebrul fond de 30 de miliarde de euro.
Ce-i drept, aceeași Olguța Vasilescu a sugerat că ar putea exista concedieri în administrația locală iar sindicatele au organizat câteva proteste. Dar este vorba în mare despre un joc de imagine iar din partea sindicatelor de încercarea de a forța obținerea unor garanții. Adevărul este însă că atâta vreme cât Dragnea va conduce țara de la partid șansele sunt mai degrabă ca primarii și președinții de consilii să facă prăpăd în bugete în totală impunitate decât să intre în faliment și să fie forțați să concedieze oameni. În fond, cum remarcă comunicatul platformei România 100, trei sferturi din unitățile administrativ teritoriale din România își asigură cheltuilelile din transferuri de la bugetul de stat. Din momentul în care primarii și președinții de consilii vor avea liber să angajeze pe cine vor dori și să îi plătească cu cât vor dori, în România se va institui un mecanism de spoliere legală a banului public fără nici un fel de responsabilitate.
Nota de plată o vor plăti, ca întotdeauna, contribuabilii din mediul privat care vor continua să fie plătiți mai prost decât bugetarii. În aceste condiții, tot mai mulți români își vor căuta norocul în Occident iar cei rămași acasă se vor taxa unii pe alții după modelul Dragnea-Olguța Vasilescu până nu va mai rămâne nimic.
