LUDOVIC ORBAN: Noul program de guvernare al PSD-ALDE este o crimă cu premeditare

Interviu Realizat De, Ramona Ursu | 04.07.2017

După consultările de la Cotroceni privind noul premier, ați motivat lipsa unei propuneri din partea PNL prin faptul că partidul nu „face politică doar ca să ne aflăm în treabă“. PMP era în aceeași situație, însă a venit cu o propunere, Siegfried Mureșan. Ce ar fi pierdut PNL dacă propunea un premier?

Pe aceeași temă

 

Normalitatea, într-o democrație, este simplă. Un partid propune un candidat la funcția de prim-ministru atunci când are capacitatea de a obține sprijin parlamentar majoritar pentru susținerea guvernării conduse de premierul respectiv. Anormalitatea este să depui un candidat la plesneală, când ai 5% reprezentare parlamentară, care n-are nicio șansă de a forma majoritatea parlamentară. Am fost mandatat de Biroul Politic Național al partidului să port negocieri pentru a obține o majoritate parlamentară. Nu am obținut susținerea decât a două partide, USR și PMP, care și-au arătat disponibilitatea de a susține un candidat la prim-ministru, dar care nu reprezentau decât 35% din parlament. Nu puteam să mă duc la Cotroceni să propun un premier: „Puneți-mi și mie premierul ăsta, că vrem și noi să facem guvernul cu 35% și poate mai păcălim niște traseiști politici să ne voteze guvernul“. Și așa țara era într-o criză politică în care a fost adusă de majoritatea parlamentară, criză iscată din senin, cu consecințe grave asupra funcționării economiei, asupra imaginii externe.

 

Dar ce ar fi pierdut PNL dacă, totuși, propunea un premier?

Ar fi pierdut din seriozitate, din imaginea de partid democratic, de partid care tratează cu mare seriozitate toate procedurile constituționale care stau la baza unei democrații reprezentative.

 

Atunci, la Cotroceni, ați mers doar ca să-l informați pe președinte că nu aveți în spate o majoritate?

Am exprimat poziția că am încercat construcția unei majorități, că nu există, acum, o majoritate care să susțină guvernul de dreapta, că dorința noastră este de a se ajunge cât mai repede la consultarea poporului prin alegeri anticipate, că actuala majoritate este una care nu permite constituirea unui guvern care să poată aplica un set de măsuri coerente de politici liberale care să asigure dezvoltarea României.

 

A avut președintele vreun mesaj pentru partid?

A fost un mesaj simplu: că trebuie pus capăt crizei politice. Că trebuie învestit un guvern care să aibă o majoritate parlamentară și ne-a recomandat să facem o opoziție fermă, categorică față de majoritatea parlamentară care a generat guvernul ăsta de doi bani (Cabinetul Mihai Tudose – n.r.).

 

Nu o dată PNL a fost acuzat de blat cu PSD. E deja notoriu sloganul „PNL și PSD - aceeași mizerie“. De ce credeți că au ajuns unii români la concluzia aceasta?

Nu e notoriu, e un slogan lansat din niște zone interesate să pună PNL în aceeași oală cu PSD. E total lipsit de adevăr acest slogan. PNL e principala forță de opoziție și singurul adversar redutabil care are capacitatea să învingă PSD în alegeri. Lucru care a fost dovedit și la ultimele alegeri locale, în care am bătut PSD într-un fief în care nimeni nu ar fi îndrăznit să spere vreodată că poate să câștige dreapta, respectiv la Târgu Jiu.

 

La localele din 2016, însă, mișcările PNL au fost proaste, cu numiri, retrageri care au creat confuzie în rândul alegătorilor, iar PSD a câștigat pe linie Capitala. Electoratul de dreapta a suspectat inclusiv un blat între cele două partide.

Nu pot spune decât că, în ceea ce mă privește, nu m-am retras din cursa electorală de bună voie, ci din cauză că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva mea într-un dosar în care am fost achitat de instanța de fond, după aproape un an.

 

Mai avem și cazul Marian Munteanu. Dar și un exemplu poate mai concludent. În 2015, după arestarea lui Sorin Oprescu, când PNL avea majoritate în Consiliul General și putea prelua lejer mandatul de primar interimar, liberalii au jucat aceeași carte ca PSD. S-au retras și au lăsat locul unui UNPR-ist. Cum a decontat PNL o astfel de strategie?

Au fost decizii ale unei conduceri interimare, conducere care nu mai e astăzi în fruntea PNL. Greșeli evidente, care nu se vor mai repeta. Cum a resimțit partidul s-a văzut rezultatul la alegeri, am luat la locale 11,9% în București, iar acest scor a afectat scorul național al partidului.

 

Apropo de decontat, cum a resimțit PNL episodul USL, acea ultimă coaliție pe care a făcut-o și care a fost nefastă pentru liberali? PSD a avut doar de câștigat.

Astăzi, în conducerea PNL, nu mai există, după știința mea, nimeni dintre cei care au fost în conducerea PNL atunci când s-a luat decizia de constituire a USL. Am fost singurul membru al Delegației Permanente a PNL care a votat împotriva alianței cu PSD. Am atacat permanent PSD și toate măsurile lor în toată perioada în care am fost aliați cu ei. Efectele asupra PNL din timpul acelei coaliții sunt prezente și astăzi. Să nu uităm că USL a recredibilizat PSD și a creat o structură politică care a permis revenirea lor la putere. Astăzi, PSD e în poziția în care se găsește în mare parte din cauza acelei decizii nefericite și care a permis reintrarea PSD în cărțile politice.

 

Un sondaj CSOP din decembrie 2014, după prezidențiale, arăta că, dacă ar fi fost, atunci, alegeri parlamentare, PNL câștiga cu 47%. Era urmat de PSD, cu 34%. La parlamentarele din 2016, PNL a obținut 20%. Cum s-a ajuns la o astfel de prăbușire?

S-a ajuns din cauza unor lideri lipsiți de credibilitate în societate și a foarte multor decizii proaste. Foarte multe poziționări greșite în diferitele evenimente care au avut loc de la prezidențiale până la parlamentare.

 

De ce credeți că au fost aleși acești lideri slabi ai PNL?

E rezultatul fuziunii. Noi am avut conduceri numite în proporție de 90% la toate nivelele, nu oameni aleși. Imediat după alegerile locale, am semnalat că partidul se află pe trend descendent și am cerut organizarea de alegeri libere la toate nivelele. Din păcate, n-am fost ascultat, s-a mers pe aceleași formule de conducere și s-a ajuns la scorul pe care l-am obținut.

 

Dar nu s-au mai făcut analize în interiorul partidului?

În PNL nu s-a făcut o analiză nici după alegerile locale, nici după cele parlamentare de anul trecut.

 

De ce nu s-au făcut?

Pentru că nu a vrut conducerea.

 

Înainte de localele din 2016, PNL a venit cu un decalog de integritate, care, printre altele, arăta și faptul că nu sunt susținuți candidați cu probleme penale. Cât a ajutat partidul acest decalog?

Am ales să susținem oameni integri. Sigur că am pierdut foarte mulți candidați, care au și câștigat alegerile. Dau un exemplu: Constantin Hogea, de la Tulcea, care n-a mai putut să candideze din partea PNL și a câștigat ca independent. După ce a stat două-trei luni în arest preventiv, instanța a retrimis dosarul înapoi la Parchet. Am avut pierderi semnificative, am avut o slăbire a scorului electoral în multe localități. Dar am ales să respectăm aceste criterii și le vom respecta în continuare.

 

Klaus Iohannis, în numirea noului premier, asupra căruia există acuzații de plagiat, dar și că ar fi omul serviciilor, și-a încălcat propriile criterii de integritate, de competență. Nu avea președintele o altă variantă de premier?

Consider că președintele a vrut să pună punct crizei politice și a considerat mai important asta.

 

Dar cum rămâne cu principiile președintelui?

Din câte știu, nu există niciun proces pe rol legat de cel care a devenit prim-ministru, de asemenea nu știu să fie începută urmărirea penală în privința sa.

 

Acuzațiile că Tudose răspunde la „dublă comandă“ vin inclusiv din tabăra PSD.

Eu respect decizia președintelui, sunt convins că a avut considerente foarte puternice în baza cărora a luat această decizie.

 

Atât în iarnă, după Ordonanța 13, cât și acum, odată cu prăbușirea Guvernului Grindeanu, președintele Iohannis a spus fie că alegerile anticipate sunt prea mult, fie că nu și le dorește. Dumneavoastră ați susținut acum varianta anticipatelor. De ce?

E normal ca eu și președintele să avem și păreri diferite. Eu susțin această variantă pentru că PSD și ALDE și-au pierdut orice legitimitate de a guverna în România. În primul rând, pentru faptul că una au promis alegătorilor și, acum, iată, au un alt program de guvernare, de care n-au spus un cuvințel în campanie. Nu a existat nici impozitul pe gospodării, nici cel pe cifra de afaceri, nici taxa de solidaritate, nici desființarea pilonului II de pensii în programul de guvernare cu care s-au prezentat în campanie. În al doilea rând, s-a dovedit cu prisosință că și-au dorit să câștige puterea nu pentru a face lucrurile bune promise oamenilor, ci pentru a-și rezolva problemele personale în justiție sau pentru a rezolva diferite răfuieli de clan în interiorul partidului. Din cauza asta am spus că, de fiecare dată când este pusă la îndoială susținerea de care se mai bucură un partid care a câștigat alegerile, consultarea poporului este soluția cea mai bună. Asta înseamnă democrația. Din păcate, conform Constituției, procedura de declanșare a alegerilor anticipate este extrem de complicată, presupune respingerea a două guverne și o perioadă de cel puțin nouă luni de criză politică. Probabil și din aceste cauze președintele a considerat că formula învestirii unui guvern care beneficiază de majoritate parlamentară e mai potrivită.

 

Nu riscăm o criză mai mare dacă rămânem încă trei ani și jumătate cu această guvernare PSD-ALDE, care și-a dovedit deja incompetența și reaua-credință?

Nu cred că acest guvern va rezista.

 

Dar ce credeți că se va întâmpla?

Pe măsură ce se va vedea că nu are capacitatea de îndeplinire a obiectivelor pe care și le-a asumat în campanie, PSD va căuta să găsească un nou țap ispășitor. Acest țap ispășitor nu poate fi decât premierul, care oricum e un premier-marionetă, de mucava, unul de care oricând se poate dispensa conducerea PSD. De altfel, m-am uitat și la votul din parlament. Fără voturile UDMR și fără voturile deputaților aparținând minorităților naționale, coaliția PSD-ALDE nu ar fi avut decât 230 de voturi, trei voturi sub numărul necesar pentru învestirea guvernului. Cred că acest proces de fragilizare a majorității guvernamentale va continua și e posibil, într-un moment care nu va fi foarte departe, ca acest guvern să nu mai beneficieze de majoritate.

 

Cum vedeți noul program de guvernare al Cabinetului „Dragnea 2“?

Acest nou program de guvernare este o crimă cu premeditare împotriva companiilor și împotriva șansei de dezvoltare economică a României. Introducerea impozitului pe cifra de afaceri va genera consecințe economice catastrofale și, până la urmă, va duce la o stagnare economică, va duce la fuga foarte multor companii din România, va împiedica foarte multe companii care azi privesc cu interes România să mai investească, va duce la închiderea a zeci de mii de firme și la pierderea foarte multor locuri de muncă. În ultimă instanță, va duce la stagnare economică, dacă nu chiar la declin economic. Ne vom bate cu toată forța pentru împiedicarea adoptării acestui tip de impozit, care deja a generat o opoziție radicală în societate, cel puțin în toată partea de societate care trăiește în realitate și care simte cât de cât ce înseamnă mersul sănătos al unei economii.

 

Cât de sustenabilă este creșterea salariului minim la 2.000 de lei pentru 2018, anunțată de PSD?

Este total nesustenabilă, este o inepție economică. Beneficiarii salariului minim trebuie să știe un lucru foarte clar: există un nivel al salariului minim care, dacă este depășit, foarte mulți își vor pierde locul de muncă. Pentru că marja de profit  a multor firme este foarte mică și, dacă e depășit costul mâinii de lucru care este planificat, se vor închide sau companiile mai mari vor fugi din România, se vor duce în țări unde salariul minim va fi mai mic. Sau vor apela la diferite subterfugii la limita legii, și anume să angajeze cu durată de muncă limitată, lucru care deja se și întâmplă în multe domenii. Îi angajează cu durată de patru ore și, de fapt, ei lucrează șase sau opt ore, lucru care le va fi defavorabil. Creșterea salariului minim pe economie trebuie legată de niște indicatori economici obiectivi. Nu poți crește salariul minim pe economie din burtă, fără să ții cont de creșterea economică, de rata inflației. După părerea mea, nu cred că, în 2018, salariul minim pe economie să crească mai mult de 1.500 de lei.

 

În privința justiției, ne putem aștepta la o altă variantă de genul Ordonanței 13?

Nu cred că vor mai îndrăzni să emită o ordonanță de urgență. Probabil vor veni cu un proiect de lege pe care îl vor supune dezbaterii parlamentului.

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Ludovic-Orban-1.jpg  

Să modifice legislația astfel încât să-l scape pe Dragnea, adică.

Cu siguranță că vor încerca să-l scape pe Dragnea, acesta este scopul guvernului ăsta, al lor, în general, să găsească soluția de a-l scăpa pe Dragnea de consecințele legale ale faptelor sale. Dar nu cred că vor reuși.

 

Pe ce mizați?

Nu cred că vor susține toți, în parlament, orice fel de propunere de lege.

 

Care este contraoferta PNL la programul de guvernare al PSD-ALDE?

O creștere economică care să se bizuie pe motoare serioase, care într-adevăr să creeze o creștere economică sustenabilă și pe termen lung. Nu poți să asiguri creștere economică numai crescând artificial cererea prin majorări de salarii în sectorul public și majorări de pensii, care n-au nici un fel de suport în realitatea economică. Pentru că tipul ăsta de creștere economică, care este practicat de cei care se află la guvernare încă din perioada guvernării Ponta, este o minciună. Mai devreme sau mai târziu, bagi țara în criză. Noi susținem o dezvoltare economică bazată și pe investiții private, pe transformarea administrației într-una prietenoasă cu afacerile, indiferent că sunt ale unor investitori români sau străini, indiferent că sunt întreprinderi mici, mijlocii sau mari.

 

În programul prezentat de PNL în ultima campanie era trecută și înființarea Fondului Român de Dezvoltare Urban/Rural. Ceea ce prezintă PSD acum e Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Ce propunea, de fapt, PNL diferit de ce anunță acum PSD?

Problema noastră cea mai mare în campania pentru parlamentare s-a datorat faptului că noi adoptasem un program de guvernare în Consiliul Național de la Pitești, pe care n-am putut să-l prezentăm în campanie, pentru că cel pe care-l desemnasem candidat la prim-ministru independent (Dacian Cioloș - n.r.) nu l-a agreat. A trebuit să defilăm în campanie cu Platforma 100, parcă așa se numea, care era o idee frumoasă, numai că erau enunțuri cu caracter general, fără a fi concrete pentru diferite categorii socio-profesionale. Practic, PNL nu a avut un program de guvernare pe care să-l traducem în limba în care putea să-l înțeleagă fiecare om. Suntem, acum, într-un proces de reactualizare a fostului program de guvernare al PNL, adoptat în 2015, și vom fi pregătiți, probabil din septembrie, să ne întemeiem toate pozițiile publice pe viziunea pe care o avem prin intermediul unui nou program de guvernare.

 

Valeriu Stoica spunea, recent, într-un interviu, că singura șansă pentru PNL ar fi să găsească o formulă prin care să reunească toate partidele de dreapta, amintind PMP și USR, astfel încât la prezidențialele din 2019 și la localele/generalele din 2020 să recupereze handicapul de acum. Cum se raportează PNL la USR?

Preocuparea mea de căpătâi este să transform PNL în principala forță politică a României, într-una responsabilă, cinstită cu românii, o forță politică care să propună o viziune de dezvoltare a României, care să convingă cât mai mulți alegători din societate.

 

Nu mi-ați răspuns: cum se raportează PNL la USR?

Colaborăm cu oricine participă la efortul nostru de opoziție, cu orice forță organizată din societate care aderă la principiile, la valorile noastre, la obiectivele politicilor publice ale PNL.

 

USR se ridică la aceste standarde?

Permiteți-mi să nu fac calificări legate de această formațiune politică nou înființată, pentru că nu sunt foarte clarificat încă în privința ideologiei, valorilor pe care le susțin și care, după părerea mea, încă nu este suficient de coerentă.

 

Dar cu PMP cum vedeți colaborarea?

Am rezerve serioase că este o formațiune politică de dreapta. Este un partid de tip lider, care a fost construit în jurul lui Traian Băsescu. Un Traian Băsescu care are o imagine din ce în ce mai proastă, pe măsură ce începe să iasă gunoiul de sub preșul celor două mandate și pe măsură ce oamenii văd că una vorbea Traian Băsescu și, de fapt, alta se întâmpla în mandatele sale de președinte. Oricum, în ultima vreme, Băsescu e pe aceleași poziții cu Ghiță, cu Ponta, cu tot felul de personaje, poziții la care noi nu putem subscrie.

 

Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100. Ați vedea o colaborare a PNL cu o viitoare formațiune politică condusă de Cioloș?

Nu mă pot pronunța privitor la o colaborare cu cineva despre care nu știu cine e, ce-și propune și nu știu ce platformă are. De principiu, PNL va colabora cu orice forță politică care are o viziune de dreapta asupra evoluției României.

 

Îl vedeți pe Dacian Cioloș capabil să facă o astfel de formațiune?

Contează mai puțin ce văd eu. Aici contează ce vor considera cetățenii acestei țări.

 

De ce a votat PNL pentru organizarea referendumului privind modificarea Constituției, așa cum a cerut Coaliția pentru Familie?

Probabil astea sunt convingerile intime ale marii majorități a parlamentarilor PNL. Eu sunt un om creștin, familist convins. Familia este uniunea dintre un bărbat și o femeie, dar asta nu înseamnă că nu susținem, în egală măsură, familia monoparentală, dar care, inițial, a fost o familie ca o reuniune dintre un bărbat și o femeie, chiar dacă părinții nu mai sunt împreună. Asta nu înseamnă că noi, ca partid liberal, nu susținem că fiecare cetățean poate avea propria orientare ideologică, propria credință și propria orientare sexuală. Fiecare face ce vrea cu viața lui și, atât timp cât nu încalcă drepturile altuia, nu are de ce să sufere de așa ceva.

 

Dar a existat vreo decizie la nivel de partid referitoare la această modificare a Constituției?

În perioada respectivă, nici nu cred că s-a mai reunit BPN al PNL, nu mai țin minte. Din aprilie 2015 și până la congres, nu am mai fost în conducerea PNL și n-am urmărit chiar toate deciziile BPN.

 

După votul din Camera Deputaților, urmează cel din Senat, ca for decizional. De data aceasta, veți discuta în partid problema referendumului, pentru a se stabili o poziționare clară a partidului, sau se va merge tot pe votul conform conștiinței fiecărui senator PNL?

Sunt deschis unei astfel de dezbateri, dar vă spun că, în probleme de conștiință, este foarte greu să impui, printr-o decizie politică a conducerii unui partid, fiecărui membru PNL să voteze împotriva conștiinței sale, a convingerilor sale intime, împotriva a tot ceea ce e credință.

 

Ce știți despre Coaliția pentru Familie?

Eu nu am purtat discuții cu această Coaliție.

 

Care sunt reformele interne pe care și le propune PNL?

O reală democrație, adoptarea deciziilor prin dezbatere și nu o dezbatere numai la nivelul Bucureștiului, ci în tot partidul, meritocrație în partid, promovarea doar în baza unor criterii clare, care țin de efortul și de rezultatele fiecărui membru. Asigurarea libertății de exprimare și respectarea drepturilor membrilor. Nu voi tolera lipsa de performanță.

 

Și-a pierdut PNL democrația, toate aceste lucruri pe care le invocați?

Nu și le-a pierdut niciodată. Decât că, poate, a existat o mai mică deschidere din partea conducerii naționale de a promova valorile din partid. Au fost cam surzi la vocea țării, la vocea bazei partidului. Atunci când un lider nu e atent la feedback-ul pe care îl primește din rădăcinile partidului, riscă să facă foarte multe greșeli. De altfel, s-au și comis aceste greșeli. Noi, ca partid care apără democrația, trebuie să asigurăm reala democrație în partid.

 

Care este obiectivul PNL pentru europarlamentare?

Nu am definit un obiectiv în programul politic cu care m-am prezentat în fața congresului. Dar, ca obiectiv pe care mi-l doresc, este să depășim PSD ca scor electoral.

 

Interviu realizat de RAMONA URSU

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22