Pe aceeași temă
"Comisia SIPA este constituita dintr-un numar de cinci membri si trei supleanti, asa cum scrie in Hotararea de Guvern. Doi de la Ministerul Justitiei, doi de la Secretariatul General al Guvernului, un reprezentant de la ANP, cate un supleant de la fiecare dintre cele trei autoritati. Ieri, am constituit componenta comisiei prin ordin de ministru. Astazi, ne-am vazut la Administratia Nationala a Penitenciarelor. Dansii au procedat la alegerea presedintelui, asa cum scrie in Hotararea de Guvern. Au un regulament dupa care isi desfasoara activitatea in baza Hotararii de Guvern. Astazi, au intrat prima zi in arhiva si au inceput activitatea. Dansii au ramas acolo si prima parte a activitatii vizeaza inventarierea fondului arhivistic", a declarat TToader.
Ministrul Justitiei nu a dorit sa dezvaluie numele membrilor comisiei, pentru ca aceștia să nu fie întrebați zilnic de jurnaliști ce au găsit în arhiva SIPA: "Mi-ati pus intrebarea daca va pot spune numele membrilor comisiei si al supleantilor. Sigur ca pot sa il spun, dar nu am sa o fac. Pentru ca este un ordin intern, este un ordin de executie de punere in aplicare a Hotararii de Guvern si este o masura de protectie a colegilor nostri care fac parte din comisie. In caz contrar, ii veti intreba in fiecare zi ce au vazut, ce au constatat, astfel incat nu sunt de interes public numele si prenumele celor care fac parte din comisie. Ce va pot spune este ca fiecare dintre dansii indeplineste cerintele de legalitate, adica au certificatul acela ORNISS", a explicat Tudorel Toader.
Dumbravă: ”Logic e să știm și cine au fst torționarii și informatorii”
Pe de altă parte Judecătorul Horaţius Dumbravă spune la RFI că are unele semne de întrebare privind legalitatea înfiinţării comisiei de inventariere a arhivei SIPA. Comisia îşi începe miercuri activitatea.
Horaţius Dumbravă, susţine, la RFI, că are o problemă cu legalitatea comisiei de inventariere a arhivei SIPA: “Mi-e greu să spun ce aşteptări am, pentru că eu am o problemă cu legalitatea acestei comisii şi modalitatea în care a fost ea constituită, lucru de altfel consemnat şi de asociaţiile profesionale ale magistraţilor (…). Mi-e greu să cred că acea arhivă, acele documente strânse de-a lungul a 13 ani, până în 2005, din 1992, pot fi considerate a fi obţinute în mod legal. Sunt informaţii de natură privată foarte multe dintre ele, se pare, pentru că încă nu ştim concret, iar astfel de informaţii care ţin de viaţa privată erau nelegal obţinute de către acel serviciu de informaţii, care a funcţionat până în 2005”.
“Eu aş fi aşteptat o altă abordare din partea ministrului Tudorel Toader. Aş fi aşteptat să discute totuşi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cu CSM-ul, pentru a găsi o soluţie legală, aş fi aşteptat ca şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să se implice, pentru că are atribuţii în acest domeniu al siguranţei naţionale (…), legea siguranţei naţionale prevede ca CSAT să răspundă şi de un astfel de serviciu, chiar dacă el nu mai este constituit, de informaţiile pe care le-a adunat, inclusiv Hotărârea de Guvern prin care a fost constituită comisia trebuia trimisă la CSAT, nu ştiu dacă s-a întâmplat acest lucru. Iată că din punctul meu de vedere, sunt multe chestiuni ce ţin de legalitatea constituirii acestei comisii, până când această comisie să lucreze efectiv”, spune judecătorul.
Horaţius Dumbravă crede că “în lipsa unor magistraţi, toată munca acestei comisii va fi pusă sub semnul întrebării (…). Nu a existat o consultare reală a asociaţiilor profesionale şi a CSM, oricât se străduieşte Ministerul Justiţiei să spună contrariul, acea consultare de anul trecut din septembrie sau octombrie s-a realizat în anumiţi parametri. Acum avem cu totul alţi parametri pe care i-a anunţat ministrul Justiţiei în luna mai, aşa încât o consultare ar fi trebuit să existe. Nu a existat, iată că şi relevanţa muncii acestei comisii va fi pusă sub semnul întrebării”.
Ce ar trebui să se întâmple cu arhiva SIPA? “Dacă e să mă raportez la dispoziţiile legale, această arhivă, exceptând informaţiile de natură profesională, deci dosarele profesionale, ar trebui arsă, pentru că acel serviciu a funcţionat nelegal, prin faptul că nu a răspuns în faţa CSAT, nu a funcţionat în parametri legali, iar cu atât mai mult, informaţiile de natură privată ies cu totul din rigorile Constituţiei României şi legii siguranţei naţionale. De aceea, eu spun că arhiva ar fi trebuit arsă, fără a fi fost deschisă. Pe de altă parte, tot logic este să ştim cine au fost acei torţionari, pentru că au fost torţionari, să ne înţelegem, ofiţerii şi colaboratorii, cei care au dat informaţii, unii chiar din sistemul de justiţie, despre colegii lor, care au fost acei torţionari şi de ce au făcut acest lucru, au avut anumite avantaje, anumite beneficii, au fost promovaţi în funcţii de execuţie, de conducere? Iată că nu am un răspuns concret, personal, tocmai pentru că poate că bine ar fi fost să discutăm cu toate argumentele pe masă şi să nu ne grăbim să deschidem o cutie a Pandorei”, consideră magistratul.
