Pe aceeași temă
Într-adevăr, în prima jumătate a anului statul a cheltuit în plus faţă de cât a încasat aproape 6,3 miliarde de lei (1,27 miliarde de euro), diferenţă produsă de cheltuelile mai mari cu salariile şi cu asistenţa socială, în contextual unor încasări mai mici din venituri fiscale. Cifrele sunt date chiar de Ministerul finantelor.
PSD vs. tehnocraţi, un plus de 63,3% la deficit
Execuţia bugetară a marcat şi un record negativ: este pentru prima oară când, comparativ cu anul trecut, deficitul creşte cu 63,3%. Un salt statistic impresionant care descrie o mărire a deficitului cu 2,4 miliarde de lei în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Această gaură în afacerile bugetare a fost adâncită în iunie, când bugetul public a avut un deficit de 4,1 miliarde de lei, provocat de ceea ce analiştii au numit “materializarea riscurilor fiscale”. În primele patru luni ale anului guvernul a ţinut în frâu cheltuielile, ceea ce a avut ca efect afişarea unui deficit relativ confortabil.
Însă în mai şi, mai ales în iunie, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au mărit, iar efectele s-au văzut în factura totală de cheltuieli a statului. S-au mărit şi cheltuielile de capital suficient cât să amplifice deficitul, dar nu într-atât încât să susţină creşterea robustă a economiei. In prima jumătate a anului investiţiile statului, inclusiv cele finanţate din fonduri europene, au fost cu 45,5% mai mici decât cele din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Apropo de anul trecut, calmul guvernării tehnocrate a asigurat micşorarea costurilor împrumuturilor statului, aşa încât acum plata dobânzilor scadente în acest an, dar fixate în operaţiunile financiare din anii trecuţi, a fost confortabilă pntru bugetul statului. În prima jumătate a acestui an statul a achitat dobânzi în valoare de şase miliarde de lei, cu 268,2 milioane de lei ( -4,2%) mai mici faţă de perioada similară din 2016. Rămâne însă de văzut ce moştenire în povara costurilor împrumuturilor va lăsa acest guvern, care are încă din prima jumătate a anului un dezechilibru masiv al finanţelor, situaţie care ar putea majora costurile împrumuturilor înainte ca agenţiile de rating să penalizeze derapajele.
Plus 19% la factura salariilor
Cel mai dramatic salt al cheltuielilor a fost la capitolul salarii, pentru care bugetul de stat a plătit, în primele şase luni, o factură de 33,2 miliarde de lei, cu 19,5% mai mare decât cea de anul trecut. Este drept că majorarea lefurilor a adus şi un plus de câştiguri, 14,8 miliarde de lei, cu 1,5 miliarde de lei mai mare ca în acelaşi interval al anului trecut. Însă creşterea doar cu 11,5% a încasărilor din impozitul pe venit faţă de anul trecut, este paradoxală şi poate ascunde probleme în mediul privat, unde majorările succesive ale salariului minim ar fi putut duce la pierderea locurilor de muncă.
Creşte consumul, scad încasările din taxele lui
În ciuda unei exuberante creşteri economice care se bizuie masiv şi dominant pe consum, încasările din taxele aplicate acestuia, anume TVA şi accize continua să dezamăgească. Astfel, veniturile din TVA ale statului au fost de 25,29 miliarde de lei, cu peste 1,1 miliarde de lei mai puţin ca în aceeaşi perioadă a anului trecut, o cădere cu 3,9%. Şi încasările din accize au fost mai mici cu aproape un miliard de lei (982 milioane de lei), o scădere de 7,6%. Acest fenomen descrie probabil fidel magnitudinea evaziunii fiscale din comerţul românesc, deoarece o reducere cu numai 1% a TVA ar fi trebuit să fie compensată de creşterea consumului.
Scad încasările din profitul firmelor
Nici încasările din impozitul pe profit nu au fost mai mari ca anul trecut, şi asta în condiţiile în care statul a luat 90% din profitul companiilor unde este actionar, realitate care poate descrie probleme mari în rândul firmelor din România în epoca programului de guvernare al PSD. Astfel, bugetul a strâns din impozitul pe profit doar 7,2 miliarde de lei, cu aproape jumătate de miliard de lei (482 miliarde lei) mai puţin decât anul trecut, când tehnocraţii lăsau companiilor statului spaţiu de manevră pentru investiţii.
Deficitul asistenţei sociale, temperat de banii de la sănătate şi şomaj
Factura de cheltuieli cu asistenţa socială a scos din bugetul statului 44,1 miliarde de lei, cu aproape 4 miliarde mai mult ca anul trecut. O creştere cu 9,8% a cheltuielilor care poate îngrijora în perspectiva măririlor de pensii care vor intra în vigoare din august.
Singur, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut în primele şase luni un deficit de 6 miliarde de lei, diferenţă negativă între colecta de 21,1 miliarde de lei a contruţiilor sociale, şi cheltuiala de 27,2 miliarde de lei.
Per total povestea bugetului asistenţei sociale include mai multe capitole, cu evoluţii interesante. De pildă, putem observa economii la bugetul asigurărilor de sănătate, unde statul a încasat peste un milliard de lei (1,1 miliarde lei), dar a cheltuit doar 936 de milioane de lei. Statul deci face economii la sănătate, domeniul nu a apelat la trasnferuri din buzunarul cârpit al bugetului public.
Aceşi fenomen care sfidează situaţia negativă a altor bugete, dar contribuie la finanţarea acestora, se regăseşte şi la ajutorul de şomaj, unde punctual statul a încasat 1,07 miliarde lei şi a cheltuit doar 319 milioane de lei. Un excedent confortabil, care nu poate compensa, desigur, costurile asistenţei sociale, dar pe care nesăbuitul program de guvernare se pregătea să-l anuleze, renunţând la impozitul pentru şomaj, plătit acum doar de angajator. În România cifrelor mari de cheltuieli, orice încasare mica are utilitatea ei.
În esenţă, radiografia veniturilor şi cheltuielilor statului în primele şase luni descrie eşecul politicilor populiste de creşteri ale salariilor şi pensiilor fără ca aceste majorări de venituri să fie susţinute de creşterea productivităţii în economie. Dar riscurile semnalizate acum de adâncirea deficitului bugetar sunt doar un semnal de alarmă faţă de problemele pe care finanţele ţării le-ar putea avea la finalul anului, când riscul de ţară s-ar putea amplifica şi odată cu el şi costurile ocazionate de cheltuielile publice.
