Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



#rezist, ecou european într-o carte
2017-08-08
0
Ce n-au făcut universitarii noștri de la științe politice și sociale, ocupați cu alte cele, fac universități străine: analiza fenomenului #rezist, privit din perspectivă multidisciplinară.

 

Cercetători britanici de la Universitatea din Bournemouth și germani de la Universitatea de Științe Aplicate Quadriga din Berlin au ini­țiat, puțin după stingerea protestelor din iar­na aceasta, un studiu cu con­tribuții românești și străine, publicat recent sub titlul #re­zist. Romania’s 2017 anti-cor­ruption protests: causes, de­ve­lopment and implications. Coordonatorii lucrării, pro­fe­so­rii Ana Adi și Darren G. Lil­le­ker, au fost interesați să afle ce se poate învăța „la cald“ din protestele împotriva OUG 13 și a corupției clasei politice românești, din mai multe unghiuri: context is­toric și politic, mo­ti­va­țiile protagoniștilor, di­na­mica comunicării și impactul socio-politic. Au fost invitați să con­tribuie la acest tablou complex universitari specializați în co­mu­ni­ca­re și media (Dumitru Borțun, Peter Gross, An­tonio Momoc, Brîn­du­șa Armanca, Maria Co­ri­na Barbaros, Rodica Me­linda Șuțu ș.a.), poli­ti­ci­eni (Monica Ma­co­vei), participanți la prot­es­te (Raluca Feher, Ti­be­riu Pfiszter, Cosmin Po­jo­­ranu ș.a.), jurnaliști (Ramona Ursu, Decât o Re­vistă). Fenomenul a sus­citat interes nu doar în contextul tipologiei protestelor de pe ma­pa­mond (de la Revoluția ro­mâ­nă și Re­voluția portocalie, la Occupy și Primăvara arabă), ci și pen­tru performanțele de comu­ni­ca­re simbolică nea­tin­se în miș­cările românești de stradă pâ­nă acum. Di­ver­si­ta­tea so­lu­ții­lor de comunicare, care im­plică imaginație și crea­ti­vi­ta­te, a culminat cu ce­lebrele dra­pele de lumină, ceea ce a reușit să aducă Ro­mâ­nia pe primele pagini și în prime-time peste tot în lume. 70.000 de știri și articole au fost publicate global în mass-media din ia­nuarie până în iunie 2017 pe subiectul pro­tes­telor anticorupție, con­tra­zi­când teoria lui J.B. Manheim că țările cu pre­zență scăzută în me­dia internațională și ima­gine în general nega­ti­vă nu pot sări brusc pe axa interesului activ și a imaginii pozitive. Protestele au fost ur­mă­rite de întreaga lume empatic, înțelegându-se clar că o parte edu­ca­tă, urbană, evoluată civic din lumea ro­mâ­neas­că poate reprezenta o piedică sem­ni­fi­cativă împotriva politicienilor nesățioși și ires­ponsabili. Este citat World Politics Review, ca­re concluziona că pro­tes­te­le reprezintă „o vic­torie a puterii populare și a activismului civic împotriva elitei corupte“.

 

Trecerea de la „revoluția televizată“ la revolta „postată“ este cu atât mai interesant de ana­li­zat, cu cât strategiile celor din piețele ma­ri­lor orașe au avut în vedere atât elementul de spec­tacol necesar pentru vizibilitate, cât și me­sa­jul concis, ușor de trimis pe Facebook, Twitter, WhatsApp: pancarte cu sloganuri ins­pirate, re­cuzită teatrală, ca marionete, vuvu­ze­le, tobe, măști etc. Tactica a fost, în ordine, ocuparea spa­țiilor publice, de regulă deja mar­cate simbolic (Piața Victoriei, piețele Re­vo­lu­ției din 1989 în orașe ca Timișoara, Sibiu, Cluj, Iași, Arad etc.), apoi raportarea la mass-me­dia și la rețelele so­ciale. „Protestele sunt zgo­mo­toase, vi­bran­te, spectaculoase. Ele li­vreaz­ă imagini pe ca­re oamenii vor să le va­dă, sunt preluate de media și de trecători, sunt greu de ignorat“ și astfel „pot avea pu­te­rea de a produce o schimbare“ - e men­ționat ca premisă a lu­cră­rii. Umorul, sar­cas­mul, elementul satiric au dominat protestele, conferind o notă ele­va­tă mișcării de stradă. Analizelor nu le-au scăpat reacțiile adecvate sau inadecvate ale gu­ver­nanților și ale mass-media, subliniind ade­sea aroganța și lipsa de trans­parență re­pro­bată de protestatari: în­cercarea de a mi­nimaliza nu­mărul de partici­panți, chemarea la con­tra­ma­nifestații, acuza­ția de complot îm­potriva Ro­mâ­niei de către inamici externi ca George So­ros, UE, multinaționalele, am­ba­sa­de­le etc. Ex­periențele personale relatate în vo­lum dau sa­voare și autenticitate materialului aca­de­mic. Prea devreme pentru a măsura impactul pro­testelor din iarna lui 2017, se poate vorbi des­pre vulnerabilități: inexistența unui lea­der­ship, a unui nucleu de influență care să se coa­gu­leze. Ceea ce a făcut forța și farmecul miș­că­rii #rezist, deplina libertate de a adera sau nu la scopul acesteia, reprezintă și slă­bi­ciu­nea ei. O lecție importantă rămâne: apatia poate fi în­vinsă atunci când democrația e în pericol.

TAGS : rezist ordonanta 13 soros ue oug 13 romania
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
2379
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22