De același autor
Cu japca. De mai bine de jumătate de an, de când s-a instalat regimul PSD-ALDE, cel mai constant și mai în forță efort dus de gruparea aflată la putere a fost împotriva justiției, în general, și împotriva celor doi procurori șefi de la DNA și Parchetul General, în particular.
Toate lucrăturile în favoarea grupării penale, de genul Ordonanța 13, scandalul SIPA, înființarea Comisiei parlamentare de anchetare a alegerilor din 2009, verificările făcute fie direct de Toader la DNA și la Parchetul General, fie comandate și demarate prin intermediul Inspecției Judiciare, proiectul de modificare a legilor justiției, dublate de înregistrări de la ședințele procurorilor DNA scurse în presă, sau poveștile cu cucuvele mov au drept principal scop discreditarea celor doi magistrați, dar și al altora de bună-credință, precum și a întregului sistem judiciar actual.
Ce s-a întâmplat când lucrurile nu au mers așa cum a vrut mafia? Să vedem. La finele lui martie, când Strada abia se mai domolise, dar încă era destul de încinsă pentru a se regrupa imediat, când ochii „dușmanilor” din UE și ai celor din SUA erau încă pe noi, dar se mai îmblânziseră după abrogarea Ordonanței 13, Tudorel Toader a încropit „personal” o evaluare, „fără niciun fel de presiune”. În baza evaluării, ministrul Justiției ne anunța că atât DNA, cât și Parchetul General au făcut abuzuri atunci când au deschis și au demarat cercetări în dosarul ordonanței lui Florin Iordache.
După ce a înșirat o sumedenie de greșeli și de ilegalități care ar fi fost făcute de cele două parchete, citând, în mare parte, dintr-o decizie dată de CCR-ul lui Dorneanu, care arăta că procurorii au încălcat Constituția atunci când au cercetat modul în care a fost adoptată Ordonanța 13, Toader ne transmitea, spre nemulțumirea taberei Dragnea&Tăriceanu, că „nu este oportună revocarea” lui Kövesi și Lazăr. Ce a urmat? Un asalt fără precedent atât asupra celor doi magistrați, cât și asupra întregii justiții, în general. Practic, Toader nu a făcut, în primăvară, decât să mai câștige câteva luni de pace din partea poporului, o condiție absolut necesară pentru ca tot ceea ce avea în minte să facă atunci să ducă la îndeplinire acum, după un plan mult mai amplu, mai toxic și mai bine pus la punct.
Pe de o parte, avem proiectul privind modificarea legilor justiției, prin care sistemul ajunge să fie controlat, de la un capăt la altul, de orice individ subordonat politic, propulsat în funcția de ministru al Justiției. Proiectul, trimis săptămâna trecută spre avizare la CSM, nu este altceva decât tot o preluare cu japca, de către PSD și ALDE, a întregului sistem judiciar. Și asta pentru că, fără să facă nicio dezbatere publică, fără să consulte instituții și organizații din domeniu, Tudorel Toader a azvârlit în ochii cetățenilor o prezentare în PowerPoint, din care nu se înțelegea mai nimic concret, și într-o noapte, ca hoții, a pus pe site-ul ministerului Justiției proiectul integral.
A doua zi de dimineață, joia trecută, ne-a anunțat că documentul privind modificarea legilor justiției, contestat de magistrați, de organizații profesionale din domeniu, sancționat de ambasade-prietene și de Comisia Europeană, a fost trimis la Consiliul Superior al Magistraturii. Toader ne-a spus că ar fi făcut acest proiect ținând cont de sugestiile pe care le-a primit în urma unor dezbateri publice, dar și că documentul este, de fapt, unul mai vechi, din vremea guvernului tehnocrat, pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului încă din toamna trecută.
Unde a mințit Toader? De la un capăt la altul. În primul rând, actualul proiect de modificare a legilor justiției, trimis la CSM, nu doar că nu a fost conceput în baza unor dezbateri publice sau a unor discuții cu organizații care activează în domeniu, dar ministrul Toader nu a ținut cont de nicio observație făcută de procurori și de judecători imediat după ce și-a prezentat PowerPoint-ul. Dar Toader nu s-a oprit aici. Invitat, luni seară, de Mihai Gâdea în studioul Antena 3, ministrul Justiției a aruncat o amenințare la adresa lui Augustin Lazăr. Fără niciun argument, acesta a spus că procurorul general a „ieșit din cadrul atribuțiilor legale” atunci când a îndrăznit să îi convoace la consultări pe procurorii din toată țara pentru a discuta despre proiectul privind legile justiției.
Așadar, metoda lui Toader e simplă: nu doar că nu ține cont de sugestiile venite din partea oamenilor din sistem atunci când își pune în cap să schimbe radical felul în care să funcționeze justiția, dar cine îndrăznește să discute, așa cum e democratic, într-un cadru oficial și legal despre acest lucru, este luat la ochi și sancționat în fața țărișoarei, direct la televiziunea condamnatului Dan Voiculescu. Dar sancționat de Toader nu a fost doar Lazăr. Într-o altă formă, ministrul Justiției l-a atacat și pe ambasadorul SUA, Hans Klemm. Tot în emisiunea lui Gâdea, pentru a manipula opinia publică iubitoare de Antene, Toader l-a luat în balon pe demnitarul american, care i-a solicitat o întâlnire, marți, pe tema legilor justiției. Ministrul a declarat, în mod ironic și pervers, că probabil Klemm „este îngrijorat că nu am propus modelul american, unde procurorul general este propus de Senat”.
În al doilea rând, proiectul lui Toader nu are legătură cu cel al fostului ministru tehnocrat Raluca Prună, care nu prevedea, nici pe departe, scoaterea șefului statului din procedura de numire a procurorilor șefi sau trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministerului Justiției. Prin urmare, cum documentul pus pe site-ul ministerului prevede planuri noi de schimbare a legislației din domeniu, Toader ar fi trebuit să organizeze dezbateri publice, să aștepte reacții din partea societății civile și a magistraților, dar și să țină cont de ele, înainte să trimită spre avizare, într-o formă finală, proiectul la CSM.
Pe de altă parte, avem subiectul legat direct de decapitarea lui Kövesi și Lazăr. Dacă în primvară cei doi au fost ”iertați” de ministrul Toader, acum lucrurile se fac tot după un plan mai bine conceput de către „eminența cenușie” a PSD-ALDE cocoțată în fruntea ministerului Justiției. Controlul comandat de Toader, prin Inspecția Judiciară, la DNA și la Parchetul General trebuie să ducă, așa cum plănuiesc conducătorii noștri încercați de gândul pușcăriei, la eliminarea celor doi procurori șefi din fruntea parchetelor. Și dacă acest lucru nu se poate cu binișorul, atunci se recurge tot la metoda cu japca. La DNA, de exemplu, unde controlul Inspecției Judiciare s-a finalizat, nefiind prezentate încă rezultatele (la Parchetul General abia a demarat zilele acestea), avem deja indicii că acest control solicitat de Toader trebuie să iasă musai împotriva lui Kövesi. Adică să se demonstreze că managementul aplicat de ea este unul defectuos.
Elena Rădescu, coordonatorul echipei de control care a fost trimisă de Inspecția Judiciară la DNA, a sesizat, luni, CSM că șefii Inspecției au intervenit, în mod abuziv, în verificările pe care inspectorii le făceau la parchetul anticorupție și că au solicitat, nejustificat, prelungirea perioadei de control, lucru care a dus la perturbarea activității procurorilor. Pe scurt, așa cum spune Rădescu, dispozițiile date de șefii Inspecției Judiciare erau „de natură de a crea condiții pentru scurgeri de informații în cauze aflate în proceduri speciale”, i se interzicea personal, în mod abuziv, să mai vorbească cu Kövesi despre problemele legate de activitatea parchetului, altfel decât în prezența tuturor membrilor echipei de inspecție, sau că doi dintre cei șase inspectori au întârziat în mod inexplicabil și nejustificat verificările la DNA.
Dar poate cel mai grav lucru din cele semnalate de Rădescu este că, la solicitarea Adrianei Romanescu Pampu, șefa Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori, două dintre inspectoarele care făceau parte din echipa de control trimisă la DNA, Monica Pleșea și Mihaela Hitruc, au verificat dosare „în materialitatea lor” și că „de multe ori s-au pus intrebari pe fondul cauzei si nu pe ritmicitatea actelor de urmarire penala”, deși acest lucru nu era obiectul controlului. Din ceea ce semnalează șefa echipei de control a Inspecției Judiciare, cele două inspectoare au solicitat date clare din dosare, date secrete legate de urmărirea penală, și nu au verificat doar ceea ce aveau în atribuții, precum perioada în care s-au făcut anumite cercetări.
Cu alte cuvinte, așa cum spune Rădescu, sub umbrela verificării managementului de la DNA, șefii Inspecției Judiciare ne-au oferit, acum, un preview a ceea ce această instituție va deveni în scurt timp, dacă planurile lui Toader de a o subordona ministerului Justiției se vor concretiza. Mai exact, Inspecția Judiciară va fi un instrument prin care politicienii cu probleme penale, ca Dragnea, de exemplu, vor putea afla date secrete dintr-un dosar instrumentat de DNA, poate chiar din dosarele lor, dacă vor numi la Justiție miniștri slugarnici. Și, după cum probabil ne este clar, îi vor numi.
Revenind la cazul de acum, din ceea a scris Elena Rădulescu în nota transmisă CSM, lucrurile se pot traduce, pe scurt, așa: Toader a trimis Inspecția Judiciară în control la DNA cu scopul de a-i găsi sau de a-i inventa probleme lui Kövesi, pentru a avea motiv să îi ceară, apoi, revocarea. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, Toader, prin aghiotanții de la Inspecția Judiciară, poate afla date din anumite dosare penale (poate chiar informații nepublice din dosarul Tel Drum), care, apoi, vor ajunge la urechile celor interesați (ca Dragnea, de exemplu).
Tot cu japca se petrec lucrurile și în privința activității Comisiei parlamentare de anchetare a alegerilor din 2009. După îndelungi frământări, în care s-a discutat inclusiv despre existența lui Moș Crăciun în sufrageria lui Gabriel Oprea, dar și despre ce mobilier avea în casă distinsul general doctor plagiator, după nenumărate încercări eșuate de a o aduce la audieri, în Parlament, pe Kövesi, ministrul Toader a găsit și aici o metodă de a face pe plac grupării penale. Tot cu japca.
Mințind opinia publică, PSD-ista Oana Florea, șefa Comisiei, a anunțat că urmează o întrevedere cu Augustin Lazăr, care ar fi fost solicitată chiar de acesta din urmă, pentru a lămuri de ce Parchetul General a clasat dosarul legat de alegerile prezidențiale din 2009. Lăsând la o parte că Lazăr nu a solicitat o astfel de întrevedere, procurorul general infirmând spusele deputatei Oana Florea, minciuna a fost dusă la rang de poruncă de partid de ministrul Justiției. Imediat, Tudorel Toader a asigurat că va media o astfel de întrevedere, în care să-l cheme la raport pe Lazăr, pe motiv că acesta s-a ambiționat să respecte legea și să nu trimită la Parlament, așa cum i s-a solicitat, o copie a dosarului privind alegerile cu pricina, acest lucru fiind ilegal.
Dar asta nu e tot. În discuția televizată de luni cu amicul Gâdea, ministrul Tudorel și-a arătat pe față puterea asupra întregului sistem. Susținând că are informații că urmează ca CCR să fie sesizată de parlament în cazul refuzului lui Kövesi de a se prezenta în fața Comisiei parlamentare, Toader și-a exprimat și părerea despre care ar trebui să fie decizia Curții Constituționale. Anume să o oblige pe șefa DNA să dea socoteală în fața Comisiei parlamentare, pentru că doar așa „vom înţelege că nimeni nu este deasupra legii”.
Și dacă metoda cu japca, singura pe care o are la dispoziție PSD-ALDE pentru a îngenunchea justiția și pentru a scăpa de dușmanii Kövesi și Lazăr, a fost aplicată cu succes până acum de tabăra penală, un singur detaliu s-ar putea să îi scape lui Tudorel Toader. Anume că între planurile unor indivizi dornici să scape de pușcărie, chiar și prin intermediul unor supuși mai spălați și mai școliți decât ei, și victoria în sine într-un astfel de război este o diferență uriașă. O diferență similară cu cea dintre România de dinaintea intrării în UE, când personaje precum Rodica Stănoiu sau Adrian Năstase erau dumnezeii justiției, și România de după 2007. Dar și pentru asta ar putea găsi o rezolvare Dragnea și supusul lui, ministrul Toader. Să scoată România din UE. Și cum cu binișorul este clar că nu vor putea, să nu ne mirăm dacă vor apela și de data asta la metoda tradițională. Cu japca.
