Ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu, preocupată de nămol ca oportunitate de afaceri

Dora Vulcan | 21.09.2017

Nămolul nu este numai un factor de poluare, ci poate și o oportunitate de afaceri, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a punctat, totodată, că pe domeniul deșeurilor, România este în situația în care se afla și în urmă cu 27 de ani.

Pe aceeași temă

 

 

  "Nămolul nu este numai un factor de poluare, ci poate să fie și o oportunitate de afaceri. Vorbim în fiecare zi de deșeuri și suntem exact în situația în care ne aflam și acum 27 de ani. Suntem în situația în care deșeurile municipale și industriale din România au ajuns să fie procedură de infringement la Comisia Europeană, să fim trimiși la Înalta Curte (de Justiție, n.r.) pentru că nu am fost în stare, de niște ani buni, să implementăm procedurile pentru valorificarea acestor deșeuri. Astăzi, ajungem la un alt deșeu care este un pic la limită pe deșeul propriu-zis pe directive europene și partea care ține de producerea nămolului în apele uzate. Vorbim de fapt tot despre un factor poluator, dar pentru că, în primul rând, sunt liberal și iubesc foarte mult tot ce înseamnă dezvoltarea economiei în România, mă gândesc că este o oportunitate ca, în perioada următoare, acest nămol să devină o oportunitate pentru oamenii de afaceri", a spus ministrul Gavrilescu, citată de Agerpres.

 

Aceasta a precizat că datele Institutului Național de Statistică arată o creștere a cantității de nămol produsă de apele uzate de 134 de ori în 2014, față de 2010.

 

"Conform datelor Institutului Național de Statistică, namolul și-a crescut capacitatea în 2014, față de 2010, de 134 de ori. Nămolul este încă o sursă de a ne putea dezvolta în România. (...) la începutul lui octombrie, începutul lunii noiembrie (...) poate facem o dezbatere mult mai amplă, să vedem cam ce costuri sunt necesare pentru următorii cinci ani, zece ani, astfel încât INS să nu ne mai dea o dată la patru ani sau în fiecare an o creștere a cantității de nămol produsă de apele uzate", a menționat Gavrilescu.

 

Oficialul a adăugat că aprobarea Strategiei Naționale a Nămolului nu va rezolva problemele existente, iar toți factorii implicați trebuie să dezbată această problemă.

 

"Va trebui să avem mare grijă de apele uzate. Strategia Națională pe Nămol nu este finalizată. Dacă nu ne gândim și nu avem strategia noastră de dezvoltare a României este un lucru foarte rău. Chiar dacă Strategia va fi aprobată, să zicem undeva la 15 octombrie, nu este suficient. Cred că toți factorii trebuie să fie implicați. Fie că sunt cei care gestionează activitatea de apă, că sunt Apele Române, că sunt operatorii locali de apă și canal, care sunt direct interesați să vadă cum se tratează și unde să-l ducă, să nu îl depoziteze la gropile de gunoi, și bineînțeles reprezentanții ANPM-ului (Agenția Națională de Protecție a Mediului, n.r.), ai Gărzii Naționale de Mediu și, nu în ultimul rând, ai Ministerului Agriculturii. În zilele viitoare trebuie să ne întâlnim toți factorii decidenți într-un grup de lucru pentru rezolvarea problemelor. Toată lumea trebuie să se înțeleagă că nu ne aparține în exclusivitate această responsabilitate, dar vom pune la dispoziție expertiza noastră. Autoritățile locale și operatorii de apă și canal sunt cei care trebuie să ne vină în sprijinul nostru. Așa cum banii de la producătorii de ambalaje sunt în buzunarul lor, și vorbim aici de peste 150 de milioane de euro, asta se poate întâmpla și în cazul nămolurilor", a subliniat ministrul Mediului.

 

Conform datelor oficiale, prezentate joi de Asociația Română a Compostului, în România există, la ora actuală, stații de compost pentru o capacitate de 1,5 milioane de tone de deșeu pe an, însă 55% dintre aceste stații, construite pe bani europeni, nu sunt utilizate.

 

Consiliul Europei a stabilit o serie de reguli stricte prin care fermierii pot utiliza nămolurile provenite din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești ca îngrășământ, pentru a preveni afectarea mediului și a sănătății umane prin compromiterea calității solului sau a apelor subterane și de suprafață.

 

În România, aceste activități sunt reglementate prin Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

 

Potrivit Asociației Române a Compostului, membru al European Compost Network, România este o țară în care jumătate din populație locuiește în zona rurală. Organizația a realizat, în anul 2016, o instalație pilot la Mioveni, un proiect implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mioveni și cu operatorul Stației de Epurare a localității — societatea comercială Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni.

 

Ministrul Mediului și vicepremierul Grațiela Gavrilescu, a participat, joi, la conferința cu tema 'Nămolul de epurare — obligație de mediu sau oportunitate!', un eveniment la care reprezentanți ai companiilor de profil și ai asociațiilor profesionale au prezentat studii de caz și exemple de bună practică.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22