Tăriceanu cere CCR să spună dacă DNA le poate ancheta pe Shhaideh și Plumb în cazul Belina

Dora Vulcan | 18.10.2017

După ce ministrul Justiţiei a spus că nu va sesiza CCR în dosarul Belina şi a pasat responsabilitatea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, le-a declarat jurnaliştilor că a primit un punct de vedere din partea experţilor şi va formula o sesizare în acest sens către CCR săptămâna viitoare.

Pe aceeași temă

 

 

 

 "În ceea ce priveşte sesizarea CCR, v-am spus că aştept un punct de vedere al experţilor. Am primit punctul de vedere astăzi. Luni voi depune la CCR sesizarea de care am vorbit", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

 

Cât despre legile Justiţiei, preşedintele Senatului a confirmat că pachetul va fi promovat ca iniţiativă parlamentară, așa cum anunțase Dragnea cu o zi în urmă.

 

”În legătură cu legile Justiţiei, domnul ministru al Justiţiei Tudorel Toader va veni cu pachetul de reformă la comisia juridică, îl va prezenta, urmând ca coaliţia să promoveze proiectul, să înceapă dezbaterile şi să înceapă procedura. (...) Domnul ministru, dacă e gata, nu ştiu programul comisiei, poate să fie invitat şi mâine.”

 

 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la finalul lunii septembrie, după ce DNA a anunţat anchetarea transferului braţului Pavel şi a insulei Belina din proprietatea statului în cea a Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de Guvern (HG), că decizia privind sesizarea CCR în legătură cu posibilitatea ca procurorii să ancheteze HG-uri revine Executivului, însă redactarea documentului este făcută de Ministerul Justiţiei. El a precizat atunci că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care deja Curtea a stabilit că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern. Ca urmare a declaraţiilor lui Toader, DNA a sesizat CSM, apreciind că acestea sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar şi că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.

 

O zi mai târziu, Liviu Dragnea a spus că, atunci când ministrul Justiţiei va veni cu proiectul de sesizare, Guvernul va sesiza CCR, liderul PSD adăugând: ”dacă ministrul vine într-adevăr”.

 

Tudorel Toader nu a mai prezentat însă în Guvern proiectul de sesizare a CCR, iar pe 9 octombrie Liviu Dragnea a anunţat, după o întâlnire cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, că acesta din urmă va sesiza Curtea Constituţională.

 

„Nu am luat o astfel de hotărâre, dar pot să vă spun că am cerut serviciilor din cadrul Senatului, celor care sunt specialişti în drept constituţional, să facă o analiză, ceea ce ştiu că s-a făcut şi la nivelul Guvernului, pentru a constata dacă există o bază solidă pentru sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa unui potenţial conflict între Guvern şi DNA”, a declarat Tăriceanu săptămâna trecută, citat de News.ro.

 

 

Context

 

 

  • Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus extinderea urmăririi penale față de  SEVIL SHHAIDEH, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În același dosar,  procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de PLUMB ROVANA, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice, în legătură cu săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcției ministeriale.

 

 

 

Ce spun procurorii

 

 

În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

 

Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013 act cu caracter individual și HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din:

- Constituției României, 

- Legea apelor 107/1996, 

- Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,

- O.U.G. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române"

- Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale

- Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. 

Prin aceste fapte a fost prejudiciat patrimoniul statului și au fost vătămate interesele Administrației Naționale "Apele Române".

Totodată, au fost efectuate notări în cărțile funciare ale celor două imobile (insula Belina și brațul Pavel) cu încălcarea dispozițiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere și pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menționate.

 

În susținerea acestor demersuri, persoane cu funcții de decizie din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum și din Oficiul de Cadastru Teleorman, Biroul de Cadastru Alexandria, Administrația Națională "Apele Române" și Consiliul Județean Teleorman au servit intereselor unei societăți particulare, încălcând dispoziții prevăzute în mai multe legi.

 

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

 

Sub pretextul realizării Complexului turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca", la data de 26 iulie 2013, Consiliul Județean Teleorman a înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P), o notă de fundamentare privind trecerea unor bunuri din proprietatea publică a statului și din administrarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice - Administrația Națională „APELE ROMANE", în proprietatea publică a județului Teleorman și administrarea Consiliului județean Teleorman.

 

La primul proiect de hotărâre de guvern, două ministere implicate în avizare, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice au atras atenția că scoaterea din domeniul public al statului și din administrarea “Apelor Române” a celor două obiective nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de guvern.

 

În aceste condiții, a apărut necesitatea unui demers menit să creeze aparența că Insula Belina și Brațul Pavel nu ar face parte dintre bunurile care aparțin domeniului public al statului aflate în administrarea “Apelor Române”, astfel încât transferul dreptului de proprietate să se poată realiza prin hotărâre de guvern.

 

Astfel, în ședința de guvern din data de 6 noiembrie 2013, s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificație ale Insulei Belina și Brațului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenența acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparența că trecerea lor în proprietatea și administrarea Consiliului Județean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern.

 

Modalitatea de adoptare a H.G. 858/2013, act cu caracter normativ, s-a abătut de la prescripțiile normelor legislative, inclusiv prin aceea că proiectul de hotărâre nu a avut, la momentul adoptării, avizele Ministerului Justiției și al Ministerului Finanțelor Publice.

 

Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție, a inițiat și promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative.

 

La data de 27 noiembrie 2013, deoarece aparent impedimentele fuseseră înlăturate, s-a adoptat H.G. 943/2013 prin care Insula Belina și Brațul Pavel au fost trecute din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „APELE ROMANE", în domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman.

 

Prin modalitatea de adoptare a acestei hotărâri de guvern au fost încălcate prevederile Constituției României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 și cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că insula Belina și Brațul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, în perioada premergătoare adoptării hotărârii.

 

Adoptarea hotărârii de guvern a fost posibilă în condițiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh și-a însușit în totalitate conținutul notei de fundamentare și a proiectului de hotărâre de guvern, a inițiat și a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfințea transmiterea unor părți din imobilele Insula Belina și Brațul Pavel, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

 

La rândul său, suspecta Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. -Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.

 

De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private.

 

Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară "curate", în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială.

 

Astfel, sub pretextul îndreptării unei erori materiale, suspectele Gheorghiu Mariana Sanda cu complicitatea suspectelor Gușă Rodica și Diaconu Alexandrina Anduța, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au acționat astfel încât să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată.

 

Faptele descrise mai sus au determinat obținerea unui avantaj patrimonial de către Consiliul Județean Teleorman, respectiv dreptul de proprietate și dreptul de administrare asupra unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel.

 

Totodată a fost cauzat un prejudiciu statului român, precum și o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale A.N.A.R. prin lipsirea de dreptul de administrare asupra celor două bunuri.

 

Un aspect relevant este că, prin forma finală a HG 943/2013 se renunță la exprimarea “pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca", ceea ce reprezenta motivul inițial invocat pentru trecerea către Consiliul Județean Teleorman a celor 2 obiective.

 

Apare în schimb o sintagmă mai generală și anume “în vederea reabilitării și valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Brațul Pavel”.

 

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile 307 Cod de procedură penală. 

 

Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție a ajutat la săvârșirea faptei penale reținute în sarcina suspectei Sevil Shhaideh, respectiv a inițiat și promovat H.G. 858/2013 în decurs de 17 ore, în perioada 5.11.2013 - 6.11.2013, cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative. Prin efectele acestei hotărâri de guvern s-a urmărit crearea unei aparențe de legalitate a trecerii Insulei Belina și a Brațului Pavel, prin proiectul de hotărâre de guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției cu privire la forța juridică a actului normativ.

 

 

 

  • Rovana Plumb, scăpată de urmărire penală prin votul coaliției

 

Camera Deputaților a respins solicitarea DNA privind efectuarea urmăririi penale a deputatului PSD Rovana Plumb, fost ministru al Mediului. Luni Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a votat împotriva ridicării imunităţii lui Plumb.

 

 

Au fost înregistrate 99 voturi pentru ridicarea imunităţii și 184 voturi împotrivă, un vot anulat. Votul a fost secret cu bile.

 

Rovana Plumb și-a susținut pledoara în plen și le-a transmis colegilor că nu este vinovată, iar votul dat nu este de fapt, pentru ea, ci pentru a pune ”capăt domniei abuzurilor”.

 

 

Eugen Nicolicea: acuzatiile aduse de DNA nu există

 

Eugen Nicolicea a vrut vrea sa convinga parlamentarii de faptul ca acuzatiile aduse de DNA lui Sevil Shhaideh si Rovanei Plumb "nu se sustin": Bratul Pavel a disparut, malul s-a mutat pe partea cealalta a insulei. Asadar, deci nu mai exista in albia minora. Nu mai este apa curgatoare

 
Deputatul PSD Eugen Nicolicea, presedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, a sustinut luni, la Parlament, ca acuzatiile aduse de DNA lui Sevil Shhaideh si Rovanei Plumb "nu se sustin" din punct de vedere legal deoarece, pe de o parte, bratul Pavel nu mai exista pentru ca s-a colmatat si, prin urmare nici insula Belina. In plus, Nicolicea a citat din legea apelor romane, unde se precizeaza ca trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ teritoriale se face prin hotarare a Guvernului.

 

"Deci albia minora inseamna intre mal si mal, insula din interior. In momentul in care un curs de apa a disparut - bratul Pavel - atuncea malul s-a mutat pe partea ailalata a insulei, firesc, deci nu mai exista in albia minora (...) S-a redesenat ceea ce s-a intamplatla fata locului, nu geografia, geografia este stiinta care se ocupa cu ceea ce se intampla acolo. In decursul apelor, sa stiti si dumneavoastra, ca datorita eroziunii se schimba si cursurile de apa, corect? Deci bratul Pavel s-a colmatat, a creat patru lacuri care nu mai au legatura cu Dunarea, nu mai exista nico albie a raului (...) Nu mai este apa curgatoare", a sustinut Eugen Nicolicea la finalul sedintei comisiei juridice in care a fost respinsa cererea DNA de incepere a urmaririi penale a Rovanei Plumb.

 

Deputatul PSD a mai sustinut ca toate acuzatiile aduse la adresa lui Sevil Shhaideh "nu se confirma si nu sunt sustinute de nimic legal" si, prin urmare, daca nu exista fapta principala, nu poate sa existe un complice, adica nici Rovana Plumb nu ar fi vinovata: "Dupa transfer, aceste bunuri (Bratul Pavel si Insula Belina - n. red.) au ramas tot in proprietatea publica a statului. In legea 213 (legea apelor romane - n. red.) se spune asa: trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ teritoriale se face prinhotarare a Guvernului", a mai spus Nicolicea.

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22