Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Motivarea CCR în cazul Kovesi - Comisia 2009: 3 opinii separate care infirmă teza majorității
Dora Vulcan - - - -
2017-11-03
Actualitate Interna
3

Decizia CCR prin care constată că procurorul şef al DNA a refuzat să participe la Comisia 2009 conține trei opinii separate, ale judecătorilor Mircea Ștefan Minea, Simona Maya Teodoroiu și Livia Stanciu, care demontează ideea conflictului între instituții. Cei trei atrag atenția că invitarea șefei DNA la comisie nu are legătură cu activitatea DNA, care să justifice conflictul între instituții, așa cum au reclamat Dragnea și Tăriceanu.

 

 

 

Livia Stanciu - Actele și lucrările dosarului au demonstrat, cu prisosință, că în așa zisul conflict nu s-au aflat două autorități publice – Parlamentul României, pe de o parte și Ministerul Public - Parchetul de pe  lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție,”

 ”Un conflict juridic de natură constituțională presupune „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor”.

 

Mircea Ștefan Minea ”La audierea solicitată de Comisie interesa persoana fizică – respectiv declarațiile/relatările sale – și nu instituția însăși (pe care persoana chemată la audiere o conduce în prezent).”

 

Simona Maya Teodoroiu - ”Nu poate fi acceptată întemeierea sau „translatarea” în prezent a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi o instituţie publică – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, exclusiv pe baza conduitei prezente, în raport cu comisia parlamentară de anchetă, a unei  persoane care în trecut a ocupat funcţia de Procuror General al PÎCCJ. În mod evident, nu s-ar putea susţine nici existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între o autoritate publică – Parlamentul şi o persoană fizică – d-na Kovesi, acesta fiind posibil doar între instituţii şi/sau autorităţi, potrivit prevederilor constituţionale cuprinse în art.146 lit.e) şi deciziilor CCR în materie.”

 

 

 

Livia Stanciu: Comisia 2009, în afara Constituției

 

Judecătorul Livia Stanciu consideră, într-o opinie separată, că au existat încălcări ale Constituției în ceea ce privește constituirea și funcționarea Comisiei speciale de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, potrivit motivării deciziei Curții Constituționale a României din 3 octombrie, prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, generat de refuzul procurorului șef al DNA de a se prezenta la audieri.

 

 

"Prin atribuțiile și procedurile urmate, Comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituției, hotărârea de înființare a acesteia contravenind, prin conținutul său normativ, Legii fundamentale și normelor statului de drept consacrate prin Constituție. (...) Comisia specială de anchetă parlamentară nu se putea substitui activității ce se derulează în cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, anchetă care a stabilit (...) că, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/inițiat de către persoanele nominalizate acte/acțiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal", se arată în opinia separată.

 

Livia Stanciu susține, invocând o decizie anterioară a CCR, că Laura Codruța Kovesi nu putea fi invitată pentru a fi audiată în comisie în calitatea sa de magistrat, ci doar în calitate de cetățean al României.

 

"Doamna Laura Codruța Kovesi nu putea fi invitată (...) nici în virtutea calității pe care aceasta o deținuse în anul 2009, dată la care a avut loc evenimentul investigat, și nici în virtutea calității de procuror șef al DNA, pentru că invitația în astfel de calități a reprezentanților unor autorități publice ce nu se află sub control parlamentar trebuie să se circumscrie (...) 'lămuririi unor chestiuni de interes public ce vizează problemele sistemice cu care aceste instituții se confruntă (...)' și nu pentru lămurirea unor chestiuni legate de suspiciuni referitoare la o eventuală implicare într-un proces electoral în desfășurare a reprezentanților unor astfel de autorități publice, acest gen de verificări făcând obiectul doar a unei anchete penale a procurorului — ceea ce s-a și realizat în cauză de către parchet — și nu a unei anchete parlamentare", precizează Livia Stanciu.

 

În opinia sa, CCR ar fi trebuit să constate că nu a existat un conflict de natură constituțională generat de refuzul Laurei Codruța Kovesi, în calitate de cetățean, de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

 

 

 

Opinii separate au mai avut judecătorii constituționali Mircea Ștefan Minea și Simona-Maya Teodoroiu

 

 

Mircea Ștefan Minea a apreciat că nu poate fi stabilită nicio legătură între presupuse fapte petrecute în anul 2009 și DNA, instituția pe care o conduce în prezent Laura Codruța Kovesi.

 

"Comportamentul personal (...) al conducătorului unei autorități publice în relația sa directă cu o altă autoritate publică nu poate antrena răspunderea/implicarea instituției într-un conflict juridic de natură constituțională, atât timp cât respectivul comportament nu vizează o situație juridică specială, conflictuală, a cărei naștere să rezide în mod direct în textul Constituției. Apreciez (...) că soluția corectă era constatarea inexistenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament (...) și Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție", se precizează în opinia separată.

 

Simona-Maya Teodoroiu a menționat că cererile privind constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, determinat, între altele, de refuzul procurorului șef al DNA de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă, ar fi trebuit respinse "în principal ca inadmisibile și în subsidiar ca neîntemeiate".

 

CCR a constatat, pe 3 octombrie, obligația șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de a se prezenta în fața Parlamentului — Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității acestui for.

 

Curtea a discutat cererile privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public, parte a autorității judecătorești, pe de altă parte, formulate de președintele Senatului și de președintele Camerei Deputaților.

 

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. În soluționarea conflictului, Curtea a constatat obligația doamnei Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Parlamentului României — Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei", arăta CCR în motivarea deciziei sale. 

 

Pe de altă parte, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public generat de refuzul procurorului general de a exercita acțiunea disciplinară împotriva procurorului șef al DNA pentru neprezentarea în fața Comisiei speciale de anchetă și de refuzul PÎCCJ de a transmite comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.

 

 

 

TAGS : ccr motivare decizie opinii separate procuror sef dna kovesi comisia 2009 tariceanu dragnea
Comentarii
?????? 2017-11-03
Remarcați totuși că magistrații , prin legile de organizare și funcționare a activităților lor, nu sunt subordonați activității "puterilor politice" ?
?????? 2017-11-03
Remarcați și cå nu s-au formulat "acuze" pentru doamna Kovesi pentru activitatea de la DNA, ceea ce nici nu cercetează comisia de la Senat și Camera Deputaților , ci doamna este invitată pentru o "activitate" din vremea în care era procuror general, la comisie ?
?????? 2017-11-03
?
Remarcați totuși și că în perioada alegerilor pe care le cercetează "Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților" , doamna Codruța Kovesi parcă era și procuror general ? Deci, "într-o eventuală aplicare a celor stabilite prin motivarea CCR", s-ar aplica partea din "decizia CCR" referitoare la "procurorul șef al DNA" sau cea referitoare la "procurorul general" ?
Total 3 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
3745
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22