Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Recomandările din rapoartele MCV, complet ignorate și aplicate pe dos de PSD-ALDE
Ramona Ursu - - - -
2017-11-15
Actualitate Interna
2

Unele dintre cele mai importante recomandări ale Comisiei Europene făcute României în ultimele rapoarte MCV date publicității la începutul acestui an au fost ignorate complet de Guvern și de Parlament. În schimb, coaliția de guvernare PSD-ALDE a dus, pe parcursul anului, o campanie vehementă împotiva justiției, atentând la independența ei, iar în ultima perioadă un asalt fără precedent asupra statului de drept.

 

 

Comisia Europeană face public, astăzi, raportul MCV pentru România, după ce, în 25 ianuarie și în 14 februarie, alte două rapoarte arătau, pe de o parte, rezultatele bune ale DNA în lupta cu corupția, iar pe de altă parte, derapaje majore, precum atacurile clasei politice la adresa Justiției. Noul raport MCV vine pe fondul unor cutremure puternice care au avut loc, anul acesta, în domeniul justiției: războiul dus de politicieni, prin Guvern și Parlament, cu statul de drept, dezincriminări ale faptelor de corupție, atacuri directe asupra unor magistrați, precum și proiecte făcute pe bandă rulantă de modificare a legilor justiției, proiecte contestate de reprezentanții sistemului judiciar.

 

„Revista 22” a analizat principalele recomandări făcute României de către specialiștii Comisiei Europene și prevăzute în ultimele două rapoarte MCV din acest an, precum și modul în care autoritățile române au înţeles să țină cont de acestea.

 

În timp ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, liderii coaliției de guvernare PSD-ALDE, au fost printre vocile cele mai sonore care au susținut că România nu mai are nevoie de MCV, cerându-le oficialilor de la Bruxelles sprijin pentru înlăturarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, tocmai partidele conduse de cei doi au lovit, în 2017, cel mai puternic în statul de drept. Unele dintre cele mai importante recomandări făcute de Comisia Europeană în ultimele două rapoarte MCV, precum numirile procurilor șefi, transparența și consultările în situația modificării legilor justiției, imunitatea parlamentară sau integritatea aleșilor, au fost ignorate complet de autorități.

 

 

Numirea procurorilor șefi, un cartof fierbinte

 

 

Atât în raportul MCV din 25 ianuarie, cât și în cel din 14 februarie, Comisia Europeană insistă, la capitolul „Independența Justiției. Numirile în funcții de conducere în cadrul magistraturii”, pe „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.” „Cheia este însă de a se asigura garanțiile corespunzătoare în termeni de transparență, control și echilibru, chiar și în cazurile în care decizia finală se ia la nivel politic”, se arată, de exemplu, în primul raport MCV din acest an.

 

Ce au înțeles politicienii aflați la guvernare din această recomandare? Două proiecte de modificare a legilor Justiției, care fac referire inclusiv la schimbarea procedurii de numire a procurorilor-șefi ai DNA, DIICOT, Parchetului General, dar și ai tuturor procurorilor șefi de secție, primul proiect fiind asumat de Guvern, iar al doilea aflat în plină dezbatere în Parlament și asumat de coaliția parlamentară PSD-ALDE, arată că politicienii vor să dețină controlul absolut asupra șefilor parchetelor. În ambele proiecte, care au primit aviz negativ din partea CSM, sistemul propus fie de ministerul Justiției, fie de parlamentari în privința numirii procurorilor cu funcții de conducere a fost puternic contestat de oamenii din sistemul judiciar, dar și de opinia publică.

 

De exemplu, în proiectul trimis Parlamentului de către ministerul Justiției în 26 octombrie 2017, președintele era scos complet din procedura de numire și de revocare a procurorilor-șefi ai DNA, DIICOT, Parchetul General. Dacă acum procedura este ca ministrul să facă propunerile, CSM să acorde un aviz consultativ, iar președintele României să numească efectiv acești șefi de parchete, ministrul Tudorel Toader a venit cu varianta excluderii șefului statului din această procedură. În schimb, ministrului Justiției, numit politic, avea, conform acestei variante de proiect, puteri absolute în privința numirii sau revocării șefilor de parchete.

 

Concret, ministrul Justiției propunea numirea sau revocarea procurorilor șefi, CSM era consultat în privința acestor nume, iar în cazul unui aviz negativ, Consiliul Superior al Magistraturii își motiva în scris decizia. Ulterior, însă, puterea era la ministrul Justiției, care avea posibilitatea să conteste, tot în scris, argumentele CSM și să revină inclusiv cu aceleași propuneri. A doua oară, însă, CSM nu mai avea dreptul să refuze propunerile ministrului Justiției, astfel că rolul Consiliului devenea doar unul formal, iar procurorii șefi, adjuncții lor și șefii de secții din Parchete erau numiți de un ministru al Justiției pus în funcție de partidele aflate la guvernare.

 

În cea de a doua variantă de modificare a legilor Justiției, asumată de parlamentarii PSD-ALDE, dar care a primit tot aviz negativ din partea CSM, președintele țării numește procurorii șefi, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM, dar este scos din procedura de revocare. Revocarea era decisă de către CSM, fie în urma autosesizării Consiliului, fie ca urmare a solicitării venite din partea ministrului Justiției.

 

 

Conduita parlamentarilor față de magistrați

 

 

În primul raport MCV din acest an, evaluatorii de la Bruxelles mai recomandă: „Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar”.

 

Cât de clară a fost această recomandare pentru parlamentarii români? Codul de conduită pentru parlamentari a fost adoptat în Parlament în 11 octombrie 2017, însă acesta nu face referire strict la cerințele din raportul MCV, cu specificarea clară că „parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar”. În schimb, în acest cod a fost menționat faptul că parlamentarii „trebuie să aibă o ținută vestimentară decentă, să nu folosească expresii sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase” în timpul ședințelor parlamentare. Codul de conduită a parlamentarilor a trecut fără votul liberalilor, care s-au abținut, în timp ce parlamentarii USR au votat împotrivă. Deputatul Dan Barna (USR), de exemplu, a precizat, imediat după adoptarea acestui cod, că deși este o cerință a MCV, ea chiar trebuie îndeplinită, „nu bifată în mod formal”.

 

 

Transparența și predictibilitatea

 

 

Tot în raportul MCV din 25 ianaurie, oficialii Comisiei Europene recomandă la capitolul „Reforma sistemului judiciar”: „În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legată de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.”

 

Recomandarea aceasta a fost, însă, complet ignorată atât de Guvern, cât și de Parlament. De exemplu, în privința modificării legilor justiției, cele mai mari nemulțumiri ale magistraților au provenit tocmai din faptul că nu au fost consultați în mod transparent și că toate obiecțiile lor aduse acestor proiecte nu au fost luate în seamă de Guvern sau de Parlament. În octombrie, peste 4.000 de magistrați au semnat un memoriu prin care solicitau retragerea din parlament a proiectului legilor Justiției, tocmai pentru că proiectul primit de la Ministerul Justiției, dar modificat în comisia parlamentară, nu a fost supus dezbaterii publice și nici nu s-a ținut cont de punctele de vedere ale magistraților în realizarea lui. „Atunci când s-a ridicat problema unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția în chestiuni cum e cea cu numirea procurorilor șefi, cineva din parlament a apreciat că nu mai este cazul să se aștepte... În mod normal, trebuia să se aștepte acel punct de vedere, pentru că era o dezbatere și trebuia clarificat”, declara procurorul general Augustin Lazăr într-un interviu oferit Revistei 22, la finalul lunii octombrie.

 

La rândul lui, procurorul Cristian Ban, vicepreședinte al CSM, sancționa recent, într-un interviu oferit pentru ziare.com, faptul că atât Parlamentul, cât și Guvernul nu au ținut cont de propunerile venite din partea magistraților în privința modificării legilor justiției: „Nici proiectul MJ, nici cel al Parlamentului nu şi-au însuşit propunerile sistemului judiciar decât într-o mică măsura şi în domeniile nesemnificative. Mai mult, profitând de promovarea proiectului legislativ, au venit cu propuneri de modificare care sunt de natură a afecta grav independenta judecătorilor şi procurorilor, lupta împotriva marii corupţii, organizarea sistemului judiciar şi caracterul ireversibil al reformelor înregistrate în ultimii ani în Justiţie, obiectiv esenţial în cadrul MCV”. 
 

 

 

Planul de acțiune privind executările judecătorești, inexistent

 

 

Tot în primul raport MCV de la începutul anului apare ca recomandare faptul că „Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor”. Judecătorul Cristi Danileț a precizat, pentru Revista 22, că până în acest moment nu a fost adoptat un astfel de plan de acțiune.

 

 

Superimunitatea parlamentarilor, greu de învins

 

 

O recomandare care apare în ambele rapoarte MCV din acest an face referire la „adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.” Specialiștii Comisiei Europene mai susțin că inclusiv Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului, arătând că „aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO19.”

 

Nici după aproape un an de la ultima recomandare a Comisiei Europene făcută în raportul MCV, aceea de a rezolva problema imunității parlamentarilor, dar și pe cea a miniștrilor, o astfel de reglementare legislativă nu există. În prezent, Parlamentul României nu are ca obligație motivarea respingerii solicitărilor de ridicare a imunității venite din partea procurorilor, rezumându-se la a anunța rezultatul votului.

 

În aceste condiții, nu se pot cunoaște oficial motivele care stau la baza votului parlamentarilor atunci când aceștia decid respingerea ridicării imunității în cazul unui senator sau deputat. Vidul din legislație care le permite parlamentarilor să nu își motiveze votul în astfel de situații face ca, în aproape toate cazurile, deciziile politice luate în interiorul partidelor să intervină în actul de justiție, blocând anchetele procurorilor.

 

Un caz relevant este cel al Rovanei Plumb (PSD), fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Tudose, pentru care DNA a solicitat, luna trecută, ridicarea imunității parlamentare. Parlamentarii PSD-ALDE au votat împotriva începerii urmăririi penale a lui Plumb, vizată de dosarul „Belina”. Liviu Dragnea, șeful PSD și al Camerei Deputaților, „atins” și el de același dosar Belina, și-a motivat votul împotriva ridicării imunității susținând că ancheta procurorilor este „o ficțiune și un atac serios la Guvern. Eu voi vota împotrivă, o spun de acum, să ţipe toţi, şi ambasadele să ţipe. Am dreptul ăsta constituţional să votez aşa cum cred eu şi îl voi exercita”.

 

 

Nici integritatea nu contează în Parlament

 

 

„Integritatea și Parlamentul României” este un alt capitol din raportul MCV la care țara noastră a rămas corijentă. Oficialii de la Bruxelles arată că există în continuare „probleme în punerea în aplicare a legislației în ceea ce privește deciziile ANI, chiar și atunci când sunt confirmate de o hotărâre judecătorească clară”. Pentru aleșii românilor, însă, această problemă nu este o prioritate pentru a fi rezolvată, astfel că încă întâlnim cazuri răsunătoare de incompatibili în fotoliile din Casa Poporului.

 

Un exemplu este cel al Steluței Cătăniciu, prim-vicepreşedinte ALDE şi copreşedinte ALDE Cluj, găsită de Curtea Supremă, în noiembrie 2015, în conflict de interese pentru perioada în care a ocupat funcția de consilier local la Cluj-Napoca (2008 - 2012). Motivul a fost că Steluța Cătăniciu a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea.

 

Curtea Supremă a mai decis, totodată, ca deputata să nu mai aibă voie să ocupe o funcţie sau o demnitate publică, aleasă sau numită, pe o perioadă de trei ani începând cu 24 noiembrie 2015. Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, Cătăniciu a candidat pe un loc eligibil pe listele ALDE. În ciuda unui raport al ANI transmis Camerei Deputaților în care se menționa că mandatul de parlamentar al lui Cătăniciu nu trebuie validat, acest lucru a fost ignorat. Steluța Cătăniciu este la al doilea mandat de deputat și beneficiază de imunitate parlamentară.

TAGS : legile justitiei raport MCV magistrati tudorel toader bruxelles comisia europeana
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
?????? 2017-11-15
Cum considerați totuși faptul că nu sunt îndeplinite criteriile din MCV probabil și datorită "paralelismului" demonstrat în dese ocazii, cam de cte ori a avut ocazia, a unui politician , așa după cu se declară "paralel cu statul" , precum Popescu Tăriceanu, probabil "deformat" din când în când, de "curbura spațiului", pentru a nu ieși din "ecosistem" ? Considerați totuși că "micarea politică de paralelism" a domnului Popescu Tăriceanu se desfășoară totuși sub "pătura de Ozon", pentru a fi "în limitele ecosistemului" ?Cum apreciați și "calitatea de contribuabil", a domnului Popescu Tăriceanu, la "dezvoltarea durabilă" ?
ion ion 2017-11-15
pai ,e normal fiecarefae ce vrea ,ce Luluta se duce la COMISIE,nu se duce.
Total 2 comments.
10069
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22