Pe aceeași temă
Premiul i-a fost decernat autoarei sâmbătă, 25 noiembrie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, iar juriul ediției din acest an a fost alcătuit din Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu și Radu Vancu.
Motivația juriului: „Întreprinsă de o autoare renumită pentru temele dificile legate de comunism pe care le-a abordat, această cercetare eseistică, realizată cu acribie științifică, dar, în egală măsură, cu vibrație poetică și suflu epic, vorbește despre inalienabila pasiune a libertății, reușind să ne restaureze încrederea în principiul umanist, exprimat cândva de Ernest Hemingway, conform căruia «un om poate fi zdrobit, dar nu înfrânt»“.
De-a lungul secolului XX, regimurile totalitare au folosit cele mai dure mijloace pentru a-şi anihila opozanţii. Unii dintre cei persecutaţi erau torturaţi sau ucişi imediat după capturare, alţii erau duşi în închisori sau lagăre. În timp ce o parte au încercat să supravieţuiască în condiţiile inumane de detenţie, destui dintre ei au hotărât să-şi redobândească libertatea şi şi-au riscat viaţa pentru a ajunge dincolo de gardurile de sârmă ghimpată şi zidurile care îi înconjurau. Ce anume îi motiva? Ce metode foloseau? Încercau să fugă singuri sau planificau o evadare colectivă? Ce făceau dacă erau prinşi? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care răspunde Fugarii, o carte încărcată de tensiunea poveştilor unor oameni dispuşi să plătească orice preţ pentru a fi liberi.
„Eseul despre evadări este cel mai narativ dintre cele scrise şi publicate de mine pe tema violenţei. E o carte care s-a molipsit de la epica personajelor pe care le prezintă – evadaţii. Fie că este vorba despre făpturi grave şi sobre, fie că este vorba despre mucaliţi şi tricksteri, evadarea personajelor analizate aici şi acum are ceva dintr-o carte de aventuri, dintr-un jurnal exotic de călătorie ori o proză picarescă. M-am adaptat acestui stil şi m-am molipsit de la spiritul aventuros al protagoniştilor unor mărturii şi jurnale pe care le-am citit, uneori, cu sufletul la gură.“ (Ruxandra Cesereanu)
Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare, eseistă. Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj, face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia susţine ateliere de scriere creativă în poezie, proză şi scenariu de film. Este redactor-şef la revista de cultură Steaua. Dintre volumele de poezie şi proză ale scriitoarei publicate pînă acum amintim: Zona vie (poeme, 1993); Purgatoriile (proză scurtă, 1997); Oceanul Schizoidian (poeme, 1998, 2006); Tricephalos (roman, 2002); Kore-Persefona (poeme, 2004); Nebulon (proză scurtă, 2005); Naşterea dorinţelor lichide (proză scurtă, 2007); Coma (poeme, 2008); Angelus (roman, 2010); California (pe Someş) (poeme, 2014). La Editura Polirom a mai publicat: Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (2004, 2009); Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (2005); Năravuri româneşti. Texte de atitudine (2007); Un singur cer deasupra lor (roman, 2013, 2015; prima carte de proză realistă a autoarei); Panopticum. Eseu despre tortură în secolul XX (2014).
Premiul PEN România se acordă unei cărți apărute în anul anterior, care exprimă în paginile sale, indiferent de genul abordat, dar de o manieră înalt estetică și morală, valorile de implicare civică, libertate a cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului etc., idei susținute pe plan mondial de organizația PEN Internațional.
Pe lista scurtă a nominalizărilor din acest an s-au mai aflat: Marta Petreu, Generația ’27 între Holocaust și Gulag (Polirom, 2016); Andrei Oișteanu, Sexualitate și societate: istorie, religie și literatură (Polirom, 2016); Andrei Pleșu, Neliniști vechi și noi (Humanitas, 2016); Radu Pavel Gheo, Disco Titanic (Polirom, 2016).
.jpg)
