Pe aceeași temă
Acestea vor circula în paralel cu cele existente în prezent în circulaţie.
”În conformitate cu prevederile art. 14 şi art. 17 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi cu prevederile Legii nr.146/2016 pentru modificarea Legii nr.102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, începând cu data de 1 ianuarie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circulaţie bancnote şi monede cu noua stemă a ţării”, arată un comunicat al BNR.
Bancnotele cu noua stemă vor avea înscrisă pe avers data de 1 ianuarie 2018.
Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie.
Bancnotele şi monedele cu noua stemă, vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat, în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei monetare, precizează BNR.
Stema României a fost ușor modificată. Pe capul acvilei s-a adăugat o coroană.
Stema României: ce semnifică acvila, bourul sau leul. Coroana a fost dată jos de pe stemă pentru că politrucii lui Iliescu au crezut că e semn al regalității. De fapt, simbolizează independența
Stema României, adoptată de Parlament în anul 1992, are la bază stema din perioada interbelică, proiectată de heraldistul József Sebestyén. Faţă de aceasta din urmă, anumite semne au fost eliminate, unul dintre acestea din neştiinţă.
Stema României constă într-o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ţine o cruce, iar în gheare o spadă şi un sceptru.
Între aripile protectoare se află un scut împărţit în cinci părţi cuprinzând stemele celor cinci regiuni istorice: Ţara Românească - în care regăsim acvila valahică însoţită de aştri, Moldova - cu capul de bour, aştri şi un trandafir, simbol al vieţii, Banatul - cu Leul care trece podul, însemn vechi al Timişoarei Stema tradiţională a Transilvaniei - ce conţine acvila însoţită de aştri şi şapte cetăţi fortificate, după numele german al regiunii, Siebenburgen şi Dobrogea - cu delfinii care reprezintă zona maritimă.
La baza stemei actuale stă stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României.
Istoricul arădean Ioan Ban spune că în momentul în care s-a adoptat actuala stemă, la doi ani după Revoluţie, s-a comis o eroare, în sensul că un simbol al luptei pentru independenţă a fost considerat unul regalist şi ca atare a fost eliminat.
„Stemei actuale îi lipseşte, faţă de stema interbelică, simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern, precum şi coroana de pe capul acvilei, considerată – atunci când s-a decis actuala formă ca fiind simbol regalist. Acest din urmă aspect a fost unul eronat, întrucât coroana care încununa acvila României era Coroana de Oţel, însemnul independenţei dobândite în anul 1877. Coroana de oţel a fost turnată din ţeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de Independenţă”, spune istoricul Ioan Ban, într-un interviu acordat Adevărul cu ceva timp în urmă.
Acesta mai afirmă că şi în perioada comunistă stema a fost schimbată. Stema Republicii Socialiste România reprezenta câteva spice de grâu şi o sondă de petrol pe fundalul pădurilor şi Carpaţilor, în spatele cărora se vede soarele.
