Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Teleormanul, de la Noica la Dragnea
C. Campeanu & C. Rudnitchi - - - -
2018-01-23
Dosar
3

În perioada antebelică, Teleormanul a dat țării o elită autentică, politică și culturală, formată din vechea aristocrație a județului, dar și din oameni simpli, cu origini țărănești, care au avut anvergură națională. O elită formată din mari personalități care a dat ceva țării, nu a luat.

 

Alegerile din 2016 au fost câștigate, formal, de PSD, dar, „material“, de Liviu Dragnea, președintele par­ti­du­lui, fost și actual baron post­de­cem­brist de Teleorman. Drag­nea a populat gu­vernul și instituții-che­ie ale statului cu oa­meni de încredere pro­veniți din Teleorman, feuda sa.

 

Având în vedere bio­grafia doamnei Viorica Vasilica, e legitim să ne întrebăm dacă Te­leormanul a mai dat vreodată un prim-ministru țării. În­tre 1889 și 1891, guvernul a fost con­dus de generalul George Manu, aris­tocrat cu origini teleormănene, lider al Partidului Conservator și descen­dent al lui Brâncoveanu. George Ma­nu și-a făcut studiile militare în Pru­sia și a fost ofițer german înainte să se întoarcă în țară, unde a fost în­săr­cinat cu reorganizarea artileriei. Erou al Războiului de Independență, a fost primar al Bucureștiului și m­i­nistru de război în mai multe guverne con­ser­va­toare înainte de a fi el însuși prim-mi­nistru.

 

Un om politic de vârf a fost Victor An­tonescu, un co­la­bo­ra­tor apropiat al lui Io­nel Brătianu. A fost pro­fesor de drept cons­tituțional și a ocupat funcții de director în cadrul Băn­cii Na­țio­na­le, ministru al Justiției, ministru de Finanțe și ministru de Externe. În perioa­da Primului Război Mon­dial, a fost am­ba­sadorul României la Paris și membru al de­legației române con­du­se de Brătianu la Conferința de Pace de la Paris. Prieten apropiat al Re­gi­nei Maria, a construit pe moșia sa de la Vitănești, lângă Alexandria, un­de se află și casa în care s-a născut Cons­tan­tin Noica, o copie a celebrei ca­pele Stella Maris construită pe do­meniul de la Balcic. Ca mulți dintre oa­menii bo­gați din acele vremuri, Antonescu a făcut donații importante.

 

https://revista22.ro/files/news/manset/default/George-Manu.jpg

Generalul George Manu

https://revista22.ro/files/news/manset/default/Victor_Antonescu.jpg

Profesorul Victor Antonescu

 

Domeniul și complexul de la Vitănești a fost do­nat Academiei Române, dar a fost trans­format de comuniști în CAP. Du­pă 1989, a fost cumpărat de un alt ba­ron de tip nou, fostul ofițer de Se­cu­ri­tate devenit magnat penal In­terAgro, Ioan Niculae, care l-a lăsat în para­gi­nă, inclusiv casa natală a lui Noica.

 

La Interne, îl găsim în funcția de sub­secretar de stat pe avocatul țărănist Eduard Mirto din Turnu Măgurele. Ul­terior avea să ocupe funcțiile de mi­nistru al Industriei şi Comerţului şi de ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor.

 

https://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-dosar-1-1452.jpg

Constantin Noica

 

În ceea ce privește comunicațiile, Te­leormanul l-a dat pe Nicolae Racotă, boierul moșiei de la Ștorobăneasa, deputat, senator și prefect liberal al ju­dețului. Racotă a fost director în Ministerul Comunicațiilor, după ce obținuse un doctorat în studii tehnice și comunicații la Oxford. A construit, pe banii lui, școlile normale din Ale­xandria și Turnu Măgurele. La Ștoro­băneasa a construit o școală modernă și, mai ales, sistem de canalizare și castel de apă. Într-un județ în care, și astăzi, aproape 40% dintre locuințe nu au acces la canalizare. A fost ares­tat de comuniști la conacul său și tri­mis în domiciliu forțat pe undeva prin Sibiu.

 

Mulți dintre membrii elitei din Te­leorman, printre care și câțiva dintre foștii miniștri liberali, țărăniști sau membri ai Guvernului Goga, au fost încarcerați la Sighet sau au suferit reeducarea la Pitești, dar niciunul nu este atât de cunoscut precum Cons­tantin Noica. Familia Noica a fost, de fapt, una dintre cele mai puternice fa­milii de moșieri din Teleorman, cu­noscuți ca agricultori dedicați și ino­vatori, oameni dârzi, pricepuți nu nu­mai la agricultură, dar și la comerț, de o moralitate inflexibilă. A rămas în memorie, de exemplu, că în primul răz­boi, frații Andrei și Paraschiv au refuzat să plece în refugiu, rămânând la moșie, unde au fost arestați de ocu­pantul german pentru doi ani, fără proces.

https://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-dosar-2-1452.jpg

Liviu Dragnea

 

Nu prea există date despre comuniștii de vază ai Teleormanului, dar știm că județul are o solidă tradiție de stânga la sate, unde a adăpostit cele mai mul­te „cluburi socialiste“ înainte de pri­mul război. Atât de puternic era fieful socialist în Teleorman, încât aici a can­didat și a fost ales unul dintre cei mai importanți lideri ai stângii, di­rec­torul ziarului Adevărul, Constantin Mille.

 

Elita Teleormanului nu se rezumă la oa­meni politici și moșieri. Județul a dat scriitori renumiți - Preda, Gala Ga­laction, Zaharia Stancu ori Miron Ra­du Paraschivescu, precum și o se­rie de academicieni, precum celebrul arheolog italian Dinu Adameșteanu și, mai nou, Dan Berindei, dar și fe­mei celebre, membre ale celor mai im­portante familii muntene. Cea mai cunoscută este probabil Paula Iliescu Gibson, devenită celebră sub numele de Pola Illery, cântăreață și vedetă de cinema mut și în primele tentative de film sonor în Franța și, ulterior, la Hollywood.

 

În concluzie, există oameni de pres­ti­giu și calitate din Teleorman și chiar o perioadă de înflorire a acestui județ, care furniza într-o vreme cele mai im­portante cantități de grâne din țară, dar nu sunt nici oamenii, nici vre­murile de azi, când clica lui Dragnea a pus stăpânire pe țară.

 

Autor: Cristian Campeanu

 

 

Reţeaua Dragnea

 

Cât e de vastă rețeaua Dragnea? Greu de spus. Influența și interesele liderului PSD ajung în locuri tainice și nebănuite.

 

 

În comparație cu Guvernul Grindeanu, care avea 70 de secretari de stat, în Guvernul Tudose numărul acestora aproape că s-a dublat, ajungând la 135. La aceștia se adaugă secretari adjuncți, consilieri, secretari generali, secretari generali adjuncți, funcționari care nu sunt secretari de stat, dar au rang de secretar de stat, precum și directori în ministere, șefi de agenții publice aflate sub coordonarea guvernului etc. Dacă, până la Tudose, se mai putea face un inventar cât de cât relevant despre numărul funcționarilor fideli impuși de Dragnea în guvern, din iulie a devenit practic imposibil să-i identifici pe toți. Adrian Ionuț Gâdea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării și fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, a declarat la ultimul CEX PSD că „nu suntem chiar atât de mulți din Teleorman“. Cifrele variază între 35 și 55 de oameni aduși din Teleorman numai pe funcții de secretar de stat, fără a mai lua în considerare adjuncții ș.a.m.d., ceea ce înseamnă că Dragnea controlează aproximativ 37% din guvern, dar nu mai puțin de 25%. Dacă numărul acestora va spori în Guvernul Dăncilă sau dacă Dragnea va mai ceda ceva celorlalți baroni este subiect de negocieri  la ora scrierii acestui articol, deci nu putem face predicții.

Incompetență

Majoritatea celor aduși de Dragnea de la Teleorman nu au nicio calificare pentru funcțiile pe care le ocupă. Viorica Dăncilă nu a condus nicio structură administrativă, Carmen Dan a fost luată de la ghișeul unei bănci din Videle și adusă pe funcția de consilier juridic la Consiliul Județean, iar Adrian Gâdea a fost director de azil de bătrâni.

 

Cât e de vastă rețeaua Dragnea? Greu de spus. Prin ministrul de Interne, Carmen Dan, Dragnea controlează nu numai Poliția, ci și prefecții, deci influența se extinde adânc în teritoriu. Pe de altă parte, nu toți acoliții lui Dragnea sunt din Teleorman. Sevil Shhaideh venea din grupul Nicușor Constantinescu-Mazăre. Ce-i drept, ca să o secondeze, Dragnea a plasat în funcții înalte nu unul, ci doi oameni din Teleorman, pe Adrian Gâdea, secretar de stat, și pe Iuliana Coporan în funcția de secretar general adjunct. Shhaideh a plecat, cei doi au rămas. Pe Mihai Busuioc, fostul secretar general al guvernului, care a refuzat să trimită la Monitorul Oficial ordinul prin care era demis, Dragnea l-a moștenit de la Blaga și, cu toate acestea, l-a numit în fruntea Curții de Conturi, secretarul general al PSD, Marian Neacșu, este din Ialomița. În recentul scandal privind șefia Agenției Naționale a Resurselor Minerale, despre care s-a scris că i-a grăbit sfârșitul lui Tudose, protagonistul este un comerciant de carne din Ilfov, Gigi Dragomir, care nu are nici o legătură cu resursele minerale, dar are una strânsă, potrivit HotNews, cu baronul PSD de Neamț, Ionel Arsene, proaspăt reținut de DNA pentru că a primit o mită de 100.000 de euro.

 

Influența și interesele lui Dragnea ajung în locuri tainice și nebănuite. Anul trecut, unul dintre obiective a fost Fiscul. Dragnea a pus la ANAF, sub Grindeanu, nu unul, ci doi oameni de încredere, Bogdan Nicolae Stan în funcția de președinte și Florin Tunaru, fost consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Teleorman, în funcția de vicepreședinte. Amândoi au fost demiși de Tudose și amândoi au fost votați de parlament pentru o funcție la aceeași Curte de Conturi, primul în post de consilier, al doilea, de vicepreședinte. Bodgan Stan s-a aflat la originea scandalului scanner-elor din vămi, pe tema căruia Dragnea s-a exprimat extrem de virulent la adresa DNA.

 

Grupul infracțional

DNA se referă la „facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor GIO care administra Tel Drum SA și la faptul că prin influența pe care Dragnea o avea se urmărea „asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale“.

Dragnea a avut în calitate de viceprim-ministru un șofer/gardă de corp pe nume Adrian Mlădinoiu, ofițer MAI.  Mlădinoiu a ajuns cu sprijinul lui Dragnea direct în funcția de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului în Guvernul Grindeanu, pentru ca ulterior să fie plantat în consiliul de administrație al CNAIR, compania națională de drumuri, unde, potrivit Digi 24, este responsabil, printre altele, de licitații. Potrivit sursei citate, Mlădinoiu a supervizat în această calitate achiziționarea a peste 100.000 de tone de sare de deszăpezire în valoare de 75,6 milioane lei. Nu e clar ce interese are Dragnea în regia sării, dar amintim că, în 2016, șeful PSD a amenințat că doboară Guvernul Cioloș dacă privatizează vreo bucată din Salrom. Mlădinoiu este asociat cu fiul lui Dragnea în firma acestuia de pantofi, dar și în ferma de porci de la Salcia.

 

Un nume despre care am mai scris și care ar putea avea legătură cu dispariția a 20.000 de porci din rezervele statului, concomitent cu expansiunea fermei de la Salcia, este cel al lui Dorin Sandu Voicu, un nume despre care n-ați auzit probabil niciodată. Primul om pe care l-a numit Grindeanu în ianuarie 2017 a fost Mihai Busuioc la Secretariatul General. Imediat după Busuioc, a fost numit în funcția de președinte al Rezervelor de Stat Dorin Sandu Voicu, un domn care, din 2009 până în 2017, ocupase, potrivit CV-ului oficial, funcția de șef al Compartimentului Județean pentru Probleme SpecialeTeleorman/Biroul Zonal pentru Probleme Speciale Prahova - Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

 

Autor: Cristian Campeanu

 

 

 

Nostalgii comuniste, baroni de partid și miliardari de carton

 

Teleormanul se confruntă cu serioase probleme economice și sociale, în deplin contrast cu politicienii de rang înalt pe care județul îi trimite la guvernare.

 

În perioada interbelică, în Teleorman, sec­torul agricol domina din punct de ve­de­re economic. Având capitala la Turnu Măgurele, oraș aflat pe malul Dunării, ju­dețul producea cea mai mare cantitate de mărfuri agricole din țară. Prin cele do­uă porturi de la Dunăre, Turnu Măgurele și Zimnicea, producția agricolă lua calea ex­portului sau era trimisă în țară.

pe care economiștii l-au numit „indus­tria­lizare forțată“. Se construiesc fabrici în ce­le mai diferite ramuri: un combinat chi­mic la Turnu Măgurele, o fabrică de rul­menți la Alexandria, una de material ru­lant la Roșiorii de Vede sau una de țevi la Zimnicea. Totodată, profilul agricol al județului nu este neglijat, în anii ‘80, Te­le­orman fiind numit, cu un soi de mân­drie locală, „grânarul României“.

 

În ceea ce privește industria, județul ajun­ge ca până în anul 1989 să aibă în­treprinderi din domenii foarte diverse: tex­tile, industria alimentară, mobilă sau industria petrolului. O privire de an­sam­blu ne arată Teleormanul ca un județ „multilateral dezvoltat“ (obsesia socia­lis­tă, nu-i așa), cu o industrie diversificată și un sector agricol solid.

 

https://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-dosar-3-1452.jpg

Combinatul chimic din Turnu Măgurele

 

După anul 1990, județul Teleorman trece prin procesul pe care îl urmează multe alte regiuni din România. Încercările de pri­vatizare a companiilor de stat duc în ce­le mai multe cazuri la dispariția fa­bri­ci­lor. Cele mai multe dau faliment, sunt în­chise și transformate în fier vechi. Lista în­treprinderilor închise este destul de lun­gă pentru un județ precum Teleor­man.

 

Dar ceea ce mai râmâne în picioare este achiziționat de omul de afaceri Ioan Ni­cu­lae. Acesta cumpără combinatul chimic din Turnu Măgurele, alături de alte cinci din țară, și realizează o serie de investiții în Zimnicea. De fapt, Teleorman este o ade­vărată feudă a lui Ioan Niculae, care, prin firma InterAgro, face achiziții masive în domeniul agricol în județele Teleorman și Giurgiu. Ioan Niculae intră în topul ce­lor mai bogați români, iar compania sa fanion, InterAgro, este timp de opt ani, între 2000 și 2009, în topul celor mai mari companii din România. Un top rea­lizat de profesorul Cezar Mereuță pe ba­za unor criterii riguroase.

 

Doar că, începând cu 2014, Ioan Ni­cu­lae începe să aibă serioase probleme penale și de afaceri. Din acel an, com­bi­na­tele chi­mice deținute de Niculae nu mai primesc gaze naturale la preț sub­ven­ționat, ba, dimpotrivă, acestuia i se des­chide un do­sar penal care estimează un prejudiciu de 70 de milioane de euro. În 2015, Ioan Ni­culae este condamnat în așa-numitul do­sar Mită pentru PSD și este eliberat con­diționat la jumătatea anu­lui 2016.

În acest moment, companiile deținute de Ioan Niculae au intrat în insolvență. Combinatul chimic din Turnu Măgurele, la fel ca și celelalte din cinci din alte ora­șe, a fost închis. Omul de afaceri a în­cer­cat să vândă unele active, dar nu este clar cu cât succes. Cel puțin la nivel pu­blic nu a fost anunțată nicio tranzacție.

 

Pe de altă parte, fabrica de rulmenți din Alexandria, deținută de japonezii de la Koyo, și cea de echipamente electrice, con­trolată de un investitor român, sunt doar două dintre exemplele economice pozitive.

 

Date economice recente relevă situația precară a județului. Studiile regionale rea­lizate de Patronatul Investitorilor Au­tohtoni (PIAROM) arată că Teleorman es­te printre cele mai puțin dezvoltate ju­dețe din România. De exemplu, în ceea ce privește cifra de afaceri, Teleorman es­te în ultima treime dintre județele din România. În ceea ce privește raportul din­tre salariați și pensionari, Teleorman înregistrează cea mai slabă rată la nivel național, de 17 pensionari la 10 salariați, față de vârful de la București, acolo un­de sunt 5 pensionari la 10 salariați. Con­form PIAROM, județul Teleorman este printre cele care înregistrează cea mai ma­re pondere a muncitorilor necalificați din totalul forței de muncă. Numărul de contracte de muncă la 1.000 de locuitori este la jumătate din media națională, dar trebuie ținut cont și de specificul agri­col al județului. De altfel, agricultura, industria confecțiilor și comerțul sunt ra­murile care adună cele mai multe locuri de muncă. În concluzie, Teleormanul se con­fruntă cu serioase probleme eco­no­mice și sociale, în deplin contrast cu po­li­ticienii de rang înalt pe care județul îi tri­mite la guvernare.

 

Autor: Constantin Rudnitchi

TAGS : teleorman dragnea Dăncilă Tudose elite noica baron marin preda alexandria retea bratianu
Comentarii
Sece 2018-01-27
Daca in trecut Teleormanul a avut așa personalități,atunci așa ar trebui sa fie și astăzi.Dar nu cu oameni că Dragnea. Acesta lucrează de mult,ajutat și de alții ,a făcut tot ce este posibil,dar nu și legal,pentru a subjuga zona și mai târziu tara.Deocamdata a reușit numai cu partidul PSD,următorul pas este guvernul și apoi președenția.Dar,toți,au obținut singura problema:sunt cercetați penal,sunt condamnați sau urmează.Daca legile vor fi făcute tot de ei,se vor apuca de scris și vor scăpa.Avem șansă să aflăm din cărți metodele prin care se devalizează statul,cum se construiește un sistem complicat de protecție,cum se găsesc oameni acolo unde trebuie pentru a nu vedea ce vede o tara întreaga. la
Elena 2018-01-23
Liviu Dragnea are si dansul ascendeti politici importanti !Sa nu-l uitam pe unchiul , generalul Marin Dragnea , cel care a venit din razboi cu Brigada Tudor Vladimirescu , inainte de 23 August 1944 ! Dupa ce vechii militari romani de cariera au fost bagati in puscarii , ca "tradatori de tara " si niste pensii de mizerie,acum in fruntea Asociatiei Veteranilor de Razboi ,cine este ?: Generalul in rezerva Marin Dragnea ,despre care ilustrul nepot "banuieste " ca sunt rude ,fiind din zona !
emil 2018-01-23
Nici bomba atomica nu e mai distrugatoare pentru o civilizatie decat democratia ticalosilor.
Total 3 comments.
Recomandari
8115
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22