Pe aceeași temă
Cu privire la cercetarea sa disciplinară, Kovesi remarcă și aspectul de noutate raportat la întreaga sa carieră în procuratură: "Lucrez în procuratură de peste 22 de ani şi în aceşti 22 de ani nu am avut niciodată o cercetare disciplinară sau o acţiune disciplinară.”
Pe de altă parte, Kovesi remarcă faptul că sesizările Inspecției Judiciare s-au produs în paralel cu anunțul public că Inspecția susține modificările actualei puteri la legile Justiției.
" În mod cu totul întâmplător, anul trecut, când au început atacurile asupra justiţiei, când IJ a dat un comunicat de presă în care susţinea modificările la Legile Justiţiei propuse la acea vreme de ministrul Justiţiei, au început, în mod cu totul întâmplător mai multe sesizări din oficiu ale IJ. Cred că sunt peste 15 sau 16. Deci, este foarte dificil de comentat”, spune șefa DNA, intervievată de Agerpres.
Kovesi amintește că cercetarea disciplinară se face în baza unei probe a cărei autenticitate este pusă sub semnul întrebării chiar de expertiza care a stabilit că înregistrarea nu este originală și că a suferit editări. Tocmai din aceste motive, spune ea, nu există motive pentru care să-și înainteze demisia.
”Dar ce pot să vă spun categoric, că în această cercetare disciplinară, care vizează o înregistrare care a fost distribuită publicului în luna iunie anul trecut, s-a făcut un raport de constatare, o expertiză criminalistică în care s-a stabilit că înregistrarea nu este originală, că înregistrarea a suferit editări. Au fost audiaţi toţi colegii participanţi la şedinţă. (...) "Nu consider că trebuie să demisionez pentru ceva ce nu am făcut. Din primul moment în care acea înregistrare a fost difuzată am spus că nu este o înregistrare originală, că a fost editată, că au fost făcute juxtapuneri, că anumite afirmaţii nu le-am făcut niciodată, că anumite cuvinte nu fac parte din vocabularul meu indiferent dacă sunt la serviciu sau sunt acasă, aspecte care au fost confirmate şi de expertize şi de declaraţiile colegilor prezenţi la şedinţă", a mai spus Kovesi.
Kovesi a negat că procurorii s-ar fi plâns că ar avea un comportament abuziv, dar tot în mod ”întâmplător” exact pe fondul acestor atacuri este acuzată și că este prea autoritată:
"Dimpotrivă, am fost şase ani procuror general al României, am fost aproape patru ani procuror-şef al DNA. Niciodată în cei 22 de ani de procuratură nu am fost acuzată că aş fi avut un comportament nepotrivit în relaţiile cu colegii. Am ţinut mii de şedinţe ca şef al instituţiilor, am participat la şedinţe ca procuror cu funcţie de execuţie. Niciodată nu am fost acuzată de aşa ceva. Doar acum, în mod cu totul întâmplător, când sunt aceste atacuri, când există acest asalt asupra justiţiei, am fost acuzată că aş fi făcut afirmaţii pe un ton autoritar în cadrul şedinţei", a spus procurorul-şef.
Background
Șefa DNA Laura Codruța Kovesi și adjunctul Marius Iacob, cercetați disciplinar de IJ
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.
Comunicatul IJ:
„La 12 ianuarie 2018 Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie („DNA”) pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute:
- de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media la data de 18.06.2017.
În concret, procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate.
De asemenea, procurorul șef al DNA a folosit față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor.
- de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.
- de art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate.
şi domnul Marius Constantin Iacob, procuror şef adjunct al DNA pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza I, din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa..” constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală.
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.”
