Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


CCR a declarat constituționale modificările la legea ANI: aleșii, salvați de conflict de interese
Dora Vulcan - - - -
2018-02-01
Actualitate Interna
3

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile legii criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, anunță CCR cu privire la sesizarea făcută de PNL la modificările Legii ANI.

 

 

Comunicatul integral al CCR:

 

  

În ziua de 1 februarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curţii Constituţionale, a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitate dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. 

 

Dispoziţiile criticate au următorul cuprins :

 

”Art.I. – După articolul 25 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, art.251, cu următorul cuprins:

 

«Art.251. – Interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, în temeiul art.25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept».

 

Art.II. – Modificările aduse prin prezenta lege se aplică începând cu data intrării în vigoare.”

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile legii criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

 

În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art.2531 din Codul penal din 1969 sau art.301 din noul Cod penal, după caz.

 

Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate (acte administrative) în domeniul de conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică, în conformitate cu art.117 alin.(3) din Constituţie.  Analizând parcursul legislativ al legii criticate, Curtea a constatat că aceasta a fost adoptată ca lege organică atât de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, cât şi de Senat, în calitate de Cameră decizională. Prin urmare, au fost respectate prevederile constituţionale ale art.75 alin.(1) teza întâi din Constituţie referitoare la ordinea sesizării Camerelor şi art.117 alin.(3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr.144/2007, cât şi Legea nr.176/2010  au fost adoptate ca legi organice, în aceeaşi ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvenţa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare.

 

Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicţiei aplicate deputatului/ senatorului  pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcţie publică nu anulează interdicţia astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc). Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute. Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii.

 

De asemenea, Curtea a reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ.

 

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României.

 

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

(sublineirile aparțin redacției)

 

 

***

 

Liberalii au fost cei care au depus, la finele anului trecut, o sesizare la CCR împotriva modificările la  Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Parlamentul a adoptat, la iniţiativa deputatului PSD Florin Iordache, modificarea legii ANI, care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de Agenţia Naţională de Integritate în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept.

 

„Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, se arată în iniţiativa legislativă înregistrată la Parlament de Florin Iordache pe 21 noiembrie şi intrată în dezbatere în procedură de urgenţă.

 

 

TAGS : ccr legea ani modificari florin iordache conflict interese
Comentarii
emil 2018-02-02
Nenorocirea Romaniei e ca nimeni nu mai poate verifica si corecta daca deliberarile judecatorilor CCR sunt sau nu constitutionale.
?????? 2018-02-02
Deci, ce opinie aveți, spețele în care a intervenit suspendarea prescrierii faptelor datorită deciziei CCR 2014 referitoare la legislația ANI, sunt de natură a fi incluse între cele ce sunt vizate de modificarea legii, așa cum este ea considerată de CCR ?
?????? 2018-02-02
@Alte publicații amintesc de o decizie anterioară a CCR , de prin 2014, care ar contraveni modificărilor făcute la actul normativ de funcționare al ANI, decizia anterioară pronunțându-se aproximativ la aceleași reglementări modificate ?Considerați că se poate aprecia că au fost necesari peste 3 ani pentru ca parlamentul să discute aspecte din decizia CCR din 2014, vreme în care ANI ar fi fost pusă în "inactivitate" referitor la soluționarea unor spețe , care nu ar fi fost "clarificate" nici prin modificările
ce au fost contestate , în această perioadă suspendându-se și prescrierea dosarelor aflate în evidența ANI și nesoluționate datorită nemodificării actului normativ, conform deciziei CCR, petru aspectele constatate ca nefiind constituționale ?
Total 3 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
2779
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22