Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Ce nu a spus Trump despre economia SUA
2018-02-06
0
Din punct de vedere economic, singurul punct benefic al Administrației Trump, în primul an de mandat, nu este decât reforma fiscală, care poate avea ca efecte creșterea investițiilor în SUA și repatrierea profiturilor corporațiilor americane din străinătate.

 

În primul său discurs privind „Starea Uniu­nii“, preşedintele american Donald Trump a pus accent mai mult pe viitoarele beneficii ale reducerilor de taxe aprobate anul trecut prin Tax Cuts and Jobs Act (TCJA) decât pe realizările eco­no­mi­ce ale primului an de mandat. Deși economia americană a performat, nu a înregistrat ci­fre cu mult mai bune decât în mandatul fostului preșe­dinte Obama.

 

Economia SUA a avut o rată de creștere a PIB în ultimul tri­mestru din 2017 de 2,6%, un nivel evi­dent bun. Să nu ui­tăm, în­să, că în timpul celui de-al doilea mandat al lui Barack Obama s-au înregistrat rate de creștere trimestrială chiar mai mari. Per total, PIB-ul SUA a crescut cu 2,3%, în termeni re­ali, în 2017, față de 1,5%, în anul 2016. Totuși, rata de creștere nu este cu mult diferită față de media de 2,2% realizată în cel de al doilea mandat al lui Obama.

 

Elementul de diferență dintre ratele de creș­tere ale PIB-ului este dat de creșterea in­ves­ti­țiilor private interne brute cu 3,2%, în anul 2017, în comparație cu anul precedent, res­pec­tiv a investițiilor fixe cu 4% în 2017 față de 2016, dar sub media celor patru ani an­te­riori. Cheltuielile de consum personale au păs­trat, în anii 2016 și 2017, aceeași rată de creș­tere de 2,7%, cu o contribuție la creșterea PIB de 1,9%.

 

În 2017, au fost create peste două milioane de locuri de muncă, dar, totuși, media lunară a locurilor de muncă non­a­gri­cole este de numai 178.000 față de 208.000 în 2016, res­pectiv 211.500, în perioada 2013-2014. Rata șomajului s-a redus semnificativ, în spe­cial prin revenirea în câmpul mun­cii a peste un milion de fe­mei. Piața muncii în SUA ră­mâne relativ într-o poziție pu­ternică, deși crearea de lo­curi de muncă încetinește, re­flectând condițiile demografice.

 

Creșterea investițiilor și a ocupării în cursul lui 2017 se datorează într-o anumită mă­su­ră an­ti­­cipațiilor corporațiilor și investitorilor asupra re­­ducerii de taxe promisă și aprobată prin TCJA. Reducerea ratei de taxare a cor­po­ra­țiilor de la 35% la 21%, deducerile pentru in­vestiții și celelalte facilități contribuie la ate­nuarea efec­telor creșterii ratei de referință a Rezervei Federale (FED) asupra profitabilității acestora.

 

Deși yield-urile obligațiunilor Trezoreriei SUA sunt la nivel maxim, această evoluție nu se poa­te imputa politicilor economice ale Ad­mi­nistrației Trump, ci mai degrabă efectului de acomodare cu politica monetară a FED.

 

TCJA va da un impuls creșterii economice prin intermediul creșterii ofertei, dar efectele asupra balanței fiscale și datoriei publice a SUA vor fi semnificative. SUA au încheiat anul 2017 cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB, fa­ță de un deficit de 3,2% din PIB în anul 2016 și, respectiv, 2,4% din PIB, în 2015. Apli­carea TCJA va duce la majorarea balanței fis­ca­le negative până la 4,8% din PIB în anul 2021, respectiv aproximativ 1.450 miliarde de do­lari în plus la deficitul fiscal în următorii 10 ani, astfel încât datoria publică a SUA ar pu­tea atinge, în anul 2027, 96% din PIB, cu 5% din PIB mai mult decât dacă reforma fiscală a Administrației Trump nu s-ar fi aplicat.

 

În plus, modificarea accentului taxării către clasa mijlocie americană și, mai ales, re­du­ce­rea nivelului taxelor plătite statelor va avea un impact semnificativ atât asupra con­su­mu­lui, dar și asupra prețurilor pe piața imo­bi­lia­ră, în sensul reducerii sau limitării creșterii pre­țurilor. Astfel încât sectorul construcțiilor re­zidențiale ar putea fi afectat.

 

Din perspectiva soldului contului curent, im­pac­tul Administrației Trump este neutru, in­di­catorul menținându-se la același nivel din ul­ti­mii doi ani de mandat ai fostului președinte Obama, un deficit de 2,4% din PIB. Piețele bur­siere au atins un maxim istoric, cu valori ale indicilor piețelor financiare cel puțin duble față de nivelul din anii 2007-2008. Practic, în 2017, piețele financiare au adăugat aproape 8.000 de miliarde de dolari la valoarea ac­ti­ve­lor financiare. Sustenabilitatea acestor valori, pe termen scurt, este dată de faptul că redu­ce­rea cu 30%-40% a ratelor de impozitare a corporațiilor anulează efectul creșterii ratelor do­bânzii, astfel încât profiturile nete ale cor­po­rațiilor să rămână la același nivel. Pe ter­men lung, atractivitatea investițiilor în acțiuni și alte active financiare similare va fi redusă, din motive legate de majorarea ratei de refe­rin­ță. În acest context, o corecție a prețurilor nu poate fi exclusă.

 

În concluzie, singurul punct benefic al Ad­mi­nis­trației Trump, în primul an de mandat, nu este decât reforma fiscală (TCJA) care poate avea ca efecte creșterea investițiilor în SUA și repatrierea profiturilor corporațiilor americane din străinătate (sunt câteva mii de miliarde de dolari în conturile marilor corporații ame­ri­ca­ne Microsoft, Alphabet, Oracle etc.). Aces­tea pot constitui resurse potențiale pentru programul de investiții în infrastructură. În plus, SUA, odată cu creșterea prețului ți­țe­iu­lui, devine al treilea producător global de țiței și gaze naturale și exportator net. De ase­me­nea, modificarea acordului NAFTA ar putea avea efecte negative mult mai mari asupra SUA decât asupra Mexicului, inclusiv din pers­pec­tiva imigrației. Ceea ce ne arată că Ad­mi­nis­trația Trump are încă în față o serie de pro­vocări economice.

 

* SORIN DINU este doctor în economie.

TAGS :
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1350
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22