Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Secretarul general Cartel ALFA : PETRU DANDEA: „Revoluţia fiscală“,un act imbecil al guvernului - interviu
Interviu realizat de Andreea Pora
2018-02-13
Interviu
2

Petru Dandea, secretarul general al Cartelului Alfa, susține că ”revoluția fiscală” a fost făcută pentru a acoperi promisiunea populistă legată de creșterea salariilor cu 25%, ceea ce a dus la transferul contribuțiilor sociale exclusiv în seama angajatului.

 

 

Când guvernul PSD a realizat că nu are bani pentru creșterea prevăzută prin legea salarizării a recurs la transferul contribuțiilor: ”Deci motivul real pentru care guvernul a făcut această trecere de contribuții vine din faptul nu are bani să aplice legea de salarizare, lucru asupra căruia noi am atras atenția la negocierile de anul trecut”.

 

 

„Revoluția fiscală“, care nu pare a avea vreo logică economică, a provocat un adevărat haos. Care au fost mecanismele și motivele care au dus la ce se întâmplă acum?

Situația în care ne aflăm își are originea în celebra lege de salarizare în sistemul bugetar. Când am purtat primele discuții la Ministerul Muncii și am întrebat cu cât este mai mare anvelopa salarială pentru 2018 în bugetul multianual, cei de la Finanțe ne-au explicat că este cu aproximativ 2% mai mare față de anul trecut. La acel moment i-am spus clar ministrului Muncii: „cu 2%, doamnă, nu puteți veni cu o lege de salarizare care să reechilibreze sistemul fără a reduce salariile foarte mari din sistem“. Deci nu se putea face o lege de salarizare în condițiile unei creșteri doar cu 2% a anvelopei bugetare decât dacă din salariile foarte mari s-ar fi tăiat și s-ar fi făcut creșteri la salariile mai mici, iar cei mulți aflați în zona mediană a piramidei salariale în sistemul public ar fi rămas cam tot pe acolo. N-au vrut să înțeleagă, au mers înainte en fanfare. În unele sectoare, trebuie să recunoaștem că se va veni cu niște creșteri salariale spectaculoase, vorbim aici de sănătate, unde vor fi creșteri care sar de 100%. Cu alte cuvinte, la 1 martie medicii și asistentele vor fi plătiți la nivelul grilei prevăzut pentru anul 2022, o creștere directă la acel nivel. Evident, nu știm dacă se va și întâmpla, dar legea așa cum este acum asta prevede.

 

Care este motivul pentru care s-a mers pe soluția transferului contribuțiilor exclusiv la angajat? Se pare că de aici vin mai toate problemele.https://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-interviu-dandea-2-1455.jpg

Marasmul teribil care s-a declanșat la sfârșitul anului trecut a apărut de fapt din combinarea efectelor acestei legi de salarizare în sistemul public cu un set de ordonanțe de urgență care au produs ceea ce PSD numește această „revoluție fiscală“. Este vorba în principal de transferul în sarcina salariatului aproape integral a contribuțiilor de asigurări sociale, adică partea care era plătită până acum de angajator trece la salariat, aceasta este OUG 79, aprobată la sfârșitul anului trecut, plus Ordonanța simplă nr. 4, care făcea referire la plata acelor contribuții de asigurări sociale pentru orice fel de salariu, indiferent de dimensiunea acestuia, chiar și pentru salarii pe contracte cu timp parțial, la nivelul salariului minim brut pe economie. Combinarea efectelor acestor ordonanțe cu legea de salarizare și cu celelalte legi organice care guvernează sistemul de securitate socială a creat o nebunie întreagă, pentru că, din păcate, guvernul, la momentul în care a aprobat Ordonanța 79, nu s-a gândit că nu e așa de simplu să faci transferul acesta de contribuții fără să te uiți la ce efecte produce pe reglementări aflate în vigoare în alte acte normative care funcționează în prezent. Și de aceea ne-am trezit în situația în care, chiar săptămâna trecută, guvernul a aprobat acea nouă OUG în care încearcă să repare situația pentru salariații din IT, cei cu handicap sau care lucrează în cercetare-dezvoltare, care, pe reglementările anterioare Ordonanței 79, se bucurau de scutire de impozit pe salariu și, evident, nu aveau contribuțiile de asigurări sociale trecute integral în salarii.

 

Ar fi fost posibilă mărirea salarială fără acest transfer al contribuțiilor sociale?

Guvernul, așa cum știți și dvs., nu a venit cu niciun argument solid de natură economică sau socială pentru această măsură de transfer al contribuțiilor sociale în sarcina salariatului, România fiind, nota bene, singura țară europeană care are acest model în prezent. În toate celelalte state membre UE contribuțiile sunt angajate între salariați și angajator. Deci motivul real pentru care guvernul a făcut această trecere de contribuții vine din faptul nu are bani să aplice legea de salarizare, lucru asupra căruia noi am atras atenția la negocierile de anul trecut.

 

PSD a ales ca, în loc să le spună oamenilor „noi am aprobat în vară legea salarizării în sistemul public, dar nu vă așteptați la măriri spectaculoase de la 1 ianuarie, pentru că de fapt banii nu există, v-am păcălit, v-am mințit“, a zis: „facem majorarea cu 25%, dar simultan trecem contribuțiile sociale în sarcina salariatului“, ceea ce pentru marea majoritate a salariaților conduce la o creștere reală de 2-3%.

 

Dar nu trebuie să fii un geniu al economiei ca să-ți dai seama că salariile celor care lucrează part time, aproximativ 1,2 milioane oameni, vor scădea sau vor ajunge pe minus, dacă contribuțiile vor fi plătite la salariul minim pe economie, și nu la cât câștigă efectiv omul. Cum de nu au înțeles asta înainte? Care a fost argumentul?

Transferul contribuţiior

Guvernul, așa cum știți și dvs., nu a venit cu niciun argument solid de natură economică sau socială pentru această măsură de transfer al contribuțiilor sociale în sarcina salariatului, România fiind, nota bene, singura țară europeană care are acest model în prezent. (...) Deci motivul real pentru care guvernul a făcut această trecere de contribuții vine din faptul nu are bani să aplice legea de salarizare.

Argumentul cu care a venit ministra Muncii în momentul în care au aprobat Ordonanța 4 era: știm noi că sunt angajatori care angajează salariați pe contracte de tip part time de 2 ore, dar salariatul în fapt lucrează 8 ore, program normal, și îi plătește partea de salariu aferent numărului de ore neînscrise în contractul de muncă în plic separat, bani nefiscalizați. Noi știm că în piața reală sunt și situații de felul acesta, dar nu credem că la ora actuală în România fenomenul acesta mai este un fenomen de scară largă. Adică, există câțiva angajatori care încearcă să speculeze contractele de timp parțial de maniera asta, dar în niciun caz nu este situația pentru cei peste 1 milion de salariați cu contract part time despre care vorbeați dvs. Acolo, în marea lor majoritate, sunt contracte corecte. Guvernul nu s-a gândit și a zis: „nu-i nimic, noi îi sancționăm pe cei care au un comportament incorect, dar împreună cu ei sancționăm pe toată lumea, că de fapt n-avem alt tip de soluție“. Asta este o prostie. Guvernul are instituții de control, există ITM, există Inspecția Muncii care ar putea să-i depisteze pe acești angajatori care au un comportament incorect din punct de vedere legal. Nu vii cu o reglementare care omoară pe toată lumea.

 

Este discriminatorie sau nu noua ordonanță cu part time-ul și în ce fel?

Inegalitate şi aberaţie

Toți în România contribuim cu 25% din venitul nostru salarial sau de altă natură, dar e 25% pentru toată lumea, la nivelul venitului pe care îl ai. Aceasta e situația de egalitate din punct de vedere al legii. Și nu ceea ce face guvernul acum, când spune: nu contează, ai 2 ore, ai 1 oră, ai un salariu de 200 de lei sau de 500 de lei, tu și angajatorul tău plătiți contribuție ca și când salariul ar fi de 1.900 de lei. Ceea ce e o aberație.

Este clar discriminatorie. Guvernul acum spune: la contractele de tip part time salariatul plătește o contribuție la valoarea efectivă a salariului, adică nu mai plătește contribuția de asigurări sociale 25% la 1.900, cât e salariul minim, ci la cât are el salariul, 500 de lei, 200, 300, cât are salariul. Dar nu renunță la ideea de a plăti totuși contribuția la nivelul de 1.900 lei și spune așa: instituțiile publice vor fi obligate să plătească diferența de contribuție între salariul efectiv al funcționarului și valoarea de 1.900 lei, iar în sectorul privat angajatorul va plăti. Există un principu constituțional care reglementează proporționalitatea contribuțiilor în fapt cu beneficiile în sistemul de securitate socială. Cu alte cuvinte, toți în România contribuim cu 25% din venitul nostru salarial sau de altă natură, dar acel 25% e 25% pentru toată lumea, la nivelul venitului pe care îl ai. Aceasta e situația de egalitate din punct de vedere al legii. Și nu ceea ce face guvernul acum. Guvernul spune: nu contează, ai 2 ore, ai 1 oră, ai un salariu de 200 de lei sau de 500 de lei, tu și angajatorul tău plătiți contribuție ca și când salariul ar fi de 1.900 de lei. Ceea ce e o aberație. Cu alte cuvinte, îi dezavantajează, în raport cu noi, salariații care avem salarii peste valoarea salariului minim pe economie și plătim cei 25% la valoarea salariului. Cei care au salarii mai mici pe contracte part time plătesc procentual mai mult decât noi. Deci e clar o discriminare, pentru care cu siguranță vor exista excepții de neconstituționalitate care vor fi ridicate la Curtea Constituțională pe acest subiect.

 

A doua mare problemă a acestei ordonanțe este că statul va acoperi din bugetul public diferența de contribuție la salariile celor din IT, în așa fel încât venitul lor net încasat în decembrie trecut, adică înainte de aplicarea Ordonanței 79, să nu fie diminuat. Păi, ăsta e un alt tip de discriminare! De ce nu plătește statul român atunci pentru toți salariații din domeniul privat și public această diferență de contribuție de maniera în care salariile nete să rămână la nivelurile din decembrie? Înțelegeți? Statul acceptă să plătească pentru o categorie de salariați din domeniul privat o diferență de contribuții de asigurări sociale. Nu este normal.

 

Cum credeți că se va rezolva cu celebrul formular 600? Aici e o altă nebuloasă.

Probleme la buget

Lucruri bune cu bugetul nu cred că se vor întâmpla. (...) Anul acesta vom avea o problemă imensă, pentru că banii nu vor fi suficienți pentru acoperirea pensiilor. Mai ales că prin legea bugetului de stat s-a aprobat o majorare a pensiilor la data de 1 iulie 2018. Și nu este o majorare mică, e o majorare de 10% a valorii punctului de pensie. Deci e clar că guvernul va avea o mare problemă.

Așa este, s-a amânat, pentru că și acolo apărea aceeași problemă ca și la contractele part time, adică existau persoane cu activitate independentă care au venituri cu variabilitate în timp destul de mare. Pot fi artiști, care o lună nu câștigă nimic, se întâmplă des în domeniul acesta. Oamenii aceștia trebuiau să vină practic cu bani de acasă pentru a acoperi acele taxe și contribuții specificate în Codul Fiscal. Guvernul, în momentul în care s-a lovit de protestul uriaș venit din zona aceasta a profesioniștilor independenți, că ei nu au statul de salariat, a renunțat la aplicarea modelului care a fost propus prin formularul 600, dar evident că Ministerul de Finanțe va trebui să vină să prezinte o altă metodă de impozitare mai coerentă și care să se apropie de ce s-a întâmplat dincoace, cu salariile pe contracte cu timp parțial. Adică să permită acestor persoane se plătească taxele și contribuțiile sociale la veniturile real înregistrate, nu la venituri estimate, așa cum se întâmplă în cazul formularului 600.

 

În momentul de față, aveți date care să vă spună cam câți salariați vor avea salariile scăzute?

Date concrete nu vom avea decât după jumătatea acestei luni, când se vor încasa toate salariile în sistemul public. Pe estimările noastre, în jur de 35-40% din salariați vor vedea că au salarii mai mici decât anul trecut în decembrie.

 

Până la urmă, după toată „revoluția fiscală“, intră mai mulți bani la buget?

Puțin probabil, pentru că eu vă aduc aminte că premierul Ponta, în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale, a făcut în 2015 o reducere cu 5 puncte procentuale a cotei contribuției plătite de angajator. Atunci vorbeam încă de cota angajatorului și cota salariatului, acum nu mai este cazul. Argumentul era că, reducând contribuția, gradul de conformare va crește și banii încasați vor fi mai mulți. Ei, acum știm ca nu s-a întâmplat acest lucru. Vă pot spune că anul trecut la bugetul de pensii a fost nevoie de o subvenție de aproape 4 miliarde de euro pentru a putea plăti la zi pensiile în România, pentru că contribuțiile plătite de salariați nu mai sunt suficiente pentru plata integrală a pensiilor, în prezent.

 

Lucruri bune cu bugetul nu cred că se vor întâmpla. Cu această „revoluție fiscală“, în total, contribuțiile de asigurări sociale au mai fost încă o dată reduse cu 5 puncte procentuale. Anul acesta vom avea o problemă imensă, pentru că banii nu vor fi suficienți pentru acoperirea pensiilor. Mai ales că prin legea bugetului de stat s-a aprobat o majorare a pensiilor la data de 1 iulie 2018. Și nu este o majorare mică, e o majorare de 10% a valorii punctului de pensie. Deci e clar că guvernul va avea o mare problemă. Ce va fi interesant de văzut la nivelul bugetului de stat este ce efect va provoca această lege de salarizare în domeniul public. Pentru că sentimentul care există e că o serie întreagă de capitole ale bugetului de stat, în special în zona de investiții, vor fi văduvite anul acesta, tocmai din cauză că guvernul va încerca din răsputeri să acopere salariile în sistemul public.

 

Ce alte soluții credeți că va găsi guvernul pentru a umple gaura, în afară de tăierile de la investiții, operate deja de anul trecut?

Taxe şi impozite noi

Dacă guvernul se va împotmoli în finanțarea bugetului de stat, ceea ce este foarte probabil, va încerca să vină cu taxe și impozite noi, care vor lovi în primul rând sectorul privat. Ca să facă rost de banii necesari, chiar dacă guvernanții spun acum că nu vor fi majorări de taxe și impozite, este puțin probabil să nu fie, pentru că banii pentru aceste creșteri spectaculoase nu există.

Dacă guvernul se va împotmoli în finanțarea bugetului de stat, ceea ce este foarte probabil, va încerca să vină cu taxe și impozite noi, care vor lovi în primul rând sectorul privat. E clar că guvernul nu va da înapoi în ceea ce privește legea de salarizare în sistemul public și, atunci, ca să facă rost de banii necesari, chiar dacă guvernanții spun acum că nu vor fi majorări de taxe și impozite, este puțin probabil să nu fie, pentru că banii pentru aceste creșteri spectaculoase nu există.

 

Cum vor acționa sindicatele, veți mai organiza proteste?

Da. Vom fi obligați să organizăm proteste în perioada imediat următoare, în special în ceea ce privește salariații pe care îi avem în sistemul public. Pentru că un alt fenomen teribil care la ora actuală afectează zona sistemului public este că cei de la departamentele financiare ale instituțiilor publice chiar nu știu cum să aplice Legea 153. Și nu știu cum s-o aplice, din cauză că au mai apărut aceste reglementări suplimentare: Ordonanța 79, Ordonanța 4, care au creat această bulversare și, evident, salariații sunt nemulțumiți pentru că sunt în situația de a nu beneficia de anumite prevederi ale legii de salarizare, tocmai din cauză că cei de la serviciile financiare, așa cum spuneam, interpretează într-un anumit fel coroborarea dintre legea de salarizare și cele două ordonanțe.

 

Cei mai loviți de toată „revoluția fiscală“ sunt salariații din mediul privat, împotriva cărora guvernul PSD-ALDE are un dinte. Ca și împotriva patronilor, dacă mă gândesc doar la ultimele declarații ale Olguței Vasilescu.

 

Cum interpretați această atitudine?

D-na Olguța Vasilescu i-a calificat drept hoți pe patronii din sectorul privat care au refuzat creșterea salariilor brute ale salariaților la transferul contribuțiilor sociale. Ce să zic? Poate fi imoralitate, dar nu hoție, că nu-i obligă nicio lege. Acesta a fost pericolul pe care noi l-am prezentat guvernului în momentul în care ni s-a vorbit de intenția de transfer al contribuțiilor. Nu s-a înțeles acest lucru și, din păcate, avem exemple din economia privată cu salariați care primesc în prezent salarii mai mici. Ceea ce face d-na Olguța Vasilescu este o mizerie, din punctul meu de vedere. Pentru că nu-i poți califica drept hoți pe acei angajatori, câtă vreme de situația în sine este vinovat, din punctul meu de vedere, doar Guvernul României, care a venit cu un act normativ imbecil. N-aveau de ce să facă acest transfer. Cum spuneam, nu există nicio țară europeană care să aibă un asemenea model. Singurul motiv real care a existat a fost doar această majorare de salarii promisă, pentru care nu au existat bani.

 

Care sunt perspectivele anului 2018? Vor fi guvernanții în stare să se țină de toate aceste promisiuni de noi creșteri de salarii și pensii? Și care va fi costul?

Slavă Domnului, România încă nu face parte din zona euro, încă avem bancă centrală și ne permitem niște măsuri de politică monetară, în condițiile în care pe politicile fiscale apar derapaje. Ați văzut ce s-a întâmplat: Banca Națională a majorat dobânda de referință practic de două ori în două ședințe consecutive de la începutul anului până acum. Deci e clar că toate aceste majorări salariale pentru care nu există bani produși de economia reală vor fi erodate de inflație. O parte importantă din creșterea salarială promisă de PSD a fost deja anulată de transferul contribuțiilor sociale, iar cu 3-4-5 procente de inflație e clar că se va duce și ce a mai rămas, adică practic nu va exista o majorare în termeni reali a salariilor.

 

Interviu realizat de ANDREEA PORA

TAGS : PSD Pentru Dandea Cartel Alfa Ordonanța 4 Probleme la buget
Comentarii
nidru 2018-02-16
Voi ,,,liderilor" de sindicat,chiar nu vedeti cine, cit si cum cistiga foarte multi bani in Romania,voi chiar nu vedeti cum o haita suge sistematic resursele tarii!
?????? 2018-02-14
Un asemenea "lider sindical" cu un asemenea "limbaj", referitor la politicieni pe care probabil i-a susținut pentru a ajunge la guvernare ?
Total 2 comments.
Mai multe din Interviu
3622
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22