Adjectivul care le stă grecilor în gât

Macedonia și Grecia sunt pe cale să ajungă la un compromis după ani și ani în care Atena s-a opus oricăror încercări ale oficialilor de la Skopje de apropiere de Uniunea Europeană sau NATO.

Sabina Fati 13.02.2018

De același autor

 

Conflictul dintre Grecia și Macedonia datează din 1991, după ce fosta republică iugoslavă și-a declarat independența și a încercat să-și construiască la nivel politic o identitate is­torică bazată pe istoria Ma­cedoniei antice, asimilând în același timp și vechile sim­boluri ale regiunii, inclusiv soa­rele galben pe fond roșu. Grecia nu vrea să accepte de­numirea de Macedonia, fiind­că se suprapune peste pro­vincia elenă care poartă ace­lași nume.

 

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este titulatura fo­losită deocamdată în documentele inter­na­țio­nale, dar Grecia nu e mulțumită cu această de­numire și nici oficialii de la Skopje nu par fe­riciți, mai ales că în Constituție apare „Re­pu­blica Macedonia“. Escaladarea diferendului dintre cele două părți a avut loc și după ce, în 2006, aeroportul din capitala macedoneană a fost denumit „Alexandru cel Mare“, dar de câteva zile nu mai poartă această denumire. În 2011, la Skopje a fost apoi descoperită o im­punătoare statuie ecvestră a marelui cu­ce­ri­tor elen, care, sub presiunile internaționale, a fost redenumită „Războinic pe cal“. În 2012, o altă statuie, de data aceasta cu tătăl lui Ale­xandru cel Mare (Filip al II-lea), a fost dez­velită de macedoneni.

 

Mai mulți lideri de la Atena și-au pierdut sus­ți­­nerea populară, încercând să rezolve aceas­tă chestiune sim­bolică. Exact acum 25 de ani au ieșit în stradă la Sa­lo­nic un million și jumătate de oameni pentru a se opune unui compromis. A fost de­mis ministrul de Ex­ter­ne, ca­re negocia la acea vre­me, An­tonis Samaras, și apoi a fost nevoit să-și dea de­misia pre­mierul conservator Kons­tan­tin Mitsotakis, primul oficial elen care a în­cer­cat să găsească o soluție la criza dintre Ma­ce­donia și Grecia. Sute de mii de greci au pro­testat și anul acesta la Salonic și la Atena îm­potriva tra­tativelor care se poartă. Autorul co­loanei so­nore din Zorba grecul, compozitorul de 92 de ani Mikis Theodorakis, cunoscut pen­tru ie­șirile lui extremiste, a spus în fața ma­ni­festanților din Atena că „Macedonia a fost și va fi greacă“ și că, înainte de orice com­pro­mis, parlamentarii trebuie să ceară or­ga­ni­zarea unui referendum. Naționaliștii eleni, dar nu numai ei, se tem că Macedonia ar putea revendica provincia greacă. În 1993, când această criză dintre Macedonia și Grecia era fierbinte, președintele Consiliului Eu­ro­pean de Miniștri, danezul Uffe Ellemann-Jen­sen, le-a spus grecilor că „e ridicol să crezi că această țară mică, săracă și fără ieșire la mare re­prezintă vreo amenințare“.

 

Organizația Națiunilor Unite a încercat să me­dieze disensiunile și unul dintre rezultatele obținute este că Grecia a renunțat la poziția ei intransigentă și că ar fi gata să accepte pentru Macedonia o titulatură care să conțină adjectivul „macedonean“. Premierul grec de stânga, Alexis Tsipras, pare să fie de acord cu această idee și după negocierile dintre diplo­mații celor două părți s-ar fi acceptat, cel puțin pentru moment, denumirea de Mace­do­nia Superioară sau Gorna Makedonija.

 

Mulți greci se împotrivesc oricărei referiri la Macedonia în denumirea micii republici de doar 2 milioane de locuitori, din care numai 64% sunt macedoneni, majoritatea ortodocși, în vreme ce peste 25% sunt albanezi, în prin­cipal musulmani. Potrivit statisticilor, în ulti­ma parte a secolului XX, rata natalității mace­donenilor de etnie albaneză sau turcă a fost mult mai mare decât cea a macedonenilor slavi. Ceea ce sugerează că, în viitor, influ­en­ța Rusiei aici ar putea fi înlocuită cu cea a Turciei.

 

Deocamdată, Moscova vrea să facă jocurile și a destabilizat cu succes Macedonia în ultimii ani, inclusiv printr-o încercare de lovitură de stat. O anchetă condusă de jurnaliștii de in­ves­tigație de la Organized Crime and Corrup­tion Reporting Project, NOVA TV şi Crime and Corruption Reporting Network a demonstrat cu documente ale unor instituții strategice de la Skopje că, în ultimul deceniu, Macedonia a fost „supusă unei propagande puternice“ și unor activități susținute de Ambasada Rusiei. În­ceputul operațiunilor pare să coincidă cu pri­mul mare eșec al oficialilor de la Skopje, cel de respingere a candidaturii pentru NATO du­pă veto-ul Greciei din 2008. Rusia ur­mă­rește „izolarea“ Macedoniei, mai rezultă din­tr-un document al serviciilor secrete de la Skopje, care vorbește și despre politica ex­ternă rusă în Balcani, bazată pe soft power și pe constrângerile energetice.

 

Rusia are în zonă mai mulți pioni pe care se bazează pentru a diviza și stăpâni Balcanii, pentru a ține departe de NATO și UE aceste sta­te măcinate de conflicte reci sau calde. În 2012, de pildă, Bulgaria i s-a alăturat Greciei în acțiunea de blocare a Macedoniei și ambele au votat împotriva începerii negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

 

La Bruxelles, pe de altă parte, europenii nu prea știu ce să facă cu Balcanii: dacă statele din această regiune ar fi primite în UE, poate că ar fi mai stabile, mai puțin corupte și cu mai puține pretenții una față de cealaltă. To­tuși, ele nu pot fi acceptate pentru că nu în­deplinesc criteriile de bază, dar riscul înde­părtării lor de UE e foarte mare și Bruxellesul n-ar vrea să aprindă fitilul de la butoiul cu pulbere, așa că Federica Mogherini, șefa diplo­mației europene, a prezentat noua strategie pentru Balcani, prin care le dă speranțe țări­lor foste iugoslave.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22