Pe aceeași temă
Procurorul general atrage atenția cu privire la secția specială de investigare a magistraților - înființată prin modificările făcute la legile Justiției de comisia Iordache și adoptată de coaliția majoritară - că prin simplul fapt că a fost declarată constituțională nu se presupune că ar fi și funcțională:
"Simplul fapt al constituţionalităţii unui text nu înseamnă şi că acel text de lege ar fi oportun şi că ar fi bun. Curtea Constituţională nu examinează aceste aspecte. Este obligatoriu după ce se publică şi ajunge în vigoare. Dar, până atunci, cei care au puterea de a decide trebuie să ştie că ne-am întoarce cu circa 27 de ani în urmă. Şi când vă spun asta nu exagerez, pentru că, între timp, lumea a evoluat, a fost adoptat principiul specializării magistraţilor într-un domeniu sau altul. Nu mai există magistratul care se pricepe la de toate şi nu are cum să le facă pe toate. Nu poţi cerceta în acelaşi loc accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu denunţurile inculpaţilor din penitenciare, ale condamnaţilor definitiv, că nu li s-au administrat toate probele pe parcursul procesului penal, cu corupţia şi cu alte şi alte lucruri imaginabile şi neimaginabile, pentru care se depun plângeri penale împotriva procurorilor", a spus Augustin Lazăr într-un interviu acordat Agerpres și care va fi făcut public în cursul zilei de sâmbătă.
Procurorul general a menţionat că au fost făcute verificări cu privire la astfel de cauze.
"Spre exemplu, anul trecut, câte fapte de acest gen au fost denunţate în toată ţara şi care au fost gestionate, au fost instrumentate la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, aşa cum este competenţa acum, şi cum este competenţa din 1993. Prin urmare, încă din '93, legiutorul s-a deşteptat şi şi-a dat seama că a aduna din toată ţara într-un singur loc, într-un birou, în Bucureşti, nu este european şi nu este în regulă şi trebuie să ne reformăm, să acordăm încredere procurorilor de nivel de Curte de Apel să verifice toate aspectele care ţin de diverse lucruri, de care sunt denunţaţi procurorii până la nivel de Curte de Apel, că ceilalţi care sunt la nivel de Înaltă Curte competenţa revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte, aşa este sistemul în acest moment.”
Lazăr a explicat că fiecare dintre cei 20 de procurori care vor lucra în această secţie specială va avea în lucru aproximativ 200 de dosare.
"Ei bine, acum, noi tindem să facem ce nu a existat în tradiţia noastră niciodată, iar dacă a existat ceva mai mic şi mai puţin spectaculos decât ce vrea să introducă legiuitorul acum, a existat în 1993, când nici gând să fi fost atâtea mii de lucrări pe care trebuie să le instrumenteze aceşti procurori. Prin urmare, cei 20 de procurori de la secţia pe care o vede legiuitorul, după volumul de anul trecut, ar trebui să aibă în acelaşi timp câte 200 de lucrări fiecare pe care să le instrumenteze, dar la grămadă, accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu fapte de corupţie. Anul trecut au fost 6 magistraţi trimişi în judecată - trei procurori, trei judecători. Dar manopera şi procesul instituţional de cernere şi de separare a cauzelor relevante de celelalte nerelevante nu ar trebui să fie aici, în acest birou, fiindcă cei care vor avea 200 de dosare fiecare pe biroul lor vor invoca faptul că nu le-au putut face pe cele relevante, că au trebuit să le facă şi pe celelalte", a adăugat procurorul general.
El s-a referit la o afirmaţie făcută în spaţiul public, conform căreia procurorii trebuie să rezolve dosarele în ordinea în care sunt înregistrate.
"Păi atunci unde ajungem? Fiindcă lumea, între timp, lumea juridică, a dobândit acest principiu al specializării şi nimeni nu mai face de toate. Cei care instrumentează corupţiei se ocupă exclusiv de corupţia în justiţie, cei care sunt specializaţi în accidente de circulaţie, pe alt profil de activitate, se ocupă de acele probleme. Prin urmare, noi am tot spus acest fapt, dar nu am văzut niciun studiu de impact care să ne contrazică. În schimb, am auzit reproşuri că procurorii nu fac legea. Eu zic că nu aşa este dialogul juridic. O cultură instituţională presupune să venim cu argumente unii şi alţii şi, în sfârşit, analizând din această dispută să acceptăm că într-adevăr s-a găsit o soluţie care să fie rezonabilă şi care să împace pe toată lumea. Dar să impui practicienilor, să le spui cum să lucreze ceva ce tu nu cunoşti, asta este absolut surprinzător", a arătat el.
Lazăr a subliniat că probleme vor fi şi cu ofiţerii de poliţie judiciară care îi vor cerceta pe procurori şi judecători.
"Dar se va vedea că cele 200 de dosare nu vor putea fi instrumentate de fiecare procuror şi că va trebui să se găsească o modalitate să se delege ofiţeri ai poliţiei judiciare. Apoi, se va ivi problema că ofiţeri de poliţie judiciară cercetează procurori şi judecători şi nu o să convină multora, pentru că nici nu e normal să fie aşa. Şi de aici mai încolo se va vedea, se vor cârpi sau se vor găsi soluţii în pripă specifice situaţiei când nu se fac studii de impact", a mai spus Lazăr.
