Pe aceeași temă
Decizia CCR creează un precedent extrem de periculos. Perversitatea ține tocmai de invocarea independenței politice; o teză falsă pentru că nimic din colaborarea de până acum cu CE pe ridicarea MCV nu are componentă politică ci strict juridică, cât se poate de tehnică.
Când, de fapt, tocmai prin decizia sa CCR tocmai că ia poziția de aport față de penalii care conduc coaliția de guvernare.
„Pornind de la rolul, locul şi atribuţiile CCR în cadrul statului de drept, care o obligă să aibă o poziţie de neutralitate în relaţiile dintre autorităţile publice şi îi impun obligaţia de rezervă în ceea ce priveşte exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotaţii politice, Plenul CCR şi-a manifestat dorinţa de a nu mai fi implicat în programul delegaţiilor Comisiei Europene în contextul MCV. De altfel, Curtea Constituțională nu este vizată de problematicile/obiectivele urmărite prin instituirea MCV. În discuțiile cu privire la realizarea obiectivelor MCV, Curtea nu se poate angaja în aprecieri la adresa unor instituții vizate în rapoartele MCV, în sensul de a analiza și evalua activitatea acestora.“, se arată în comunicatul Curții Constituționale.
Mai pe românește, CCR întoarce spatele Comisiei Europene sub pretextul politizării discuției despre MCV.
Or, discuția despre MCV este, dimpotrivă, una eminamente tehnică.
O spune și Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, care demontează așa-zisele argumente ale CCR și spune că, dimpotrivă, discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene se poartă în cheie strict juridică.
„Nu se pune problema unei discuţii cu tentă politică. Am participat la astfel de întâlniri cu Comisia Europeană din 2012 până în 2016. Discuţiile erau tehnice, strict juridice. Noi le explicam aspecte ce ţin de activitatea CCR, funcţionarii europeni îşi notau, apoi vedeam că în raportele MCV apăreau multe din explicaţiile noastre. Nu ne-au pus niciodată vreo întrebare politică. Nu înţeleg această decizie a CCR “, a spus Zegrean pentru Adevărul. "Eu nu pot decat sa respect aceasta decizie, pentru ca am facut parte din CCR si m-am angajat sa nu ii critic cativa ani, dar ma uluieste. Nu este nicio incalcare a rezervei, este o relatie absolut normala cu UE. Eu cred ca, dimpotriva, era foarte bine ca acei oameni se intalneau si cu CCR. Ei nu veneau la Curte in misiune de control." Augustin Zegrean spune ca in cadrul acestor intalniri cu reprezentantii CE nu se discuta despre despre politica: "Pe ei ii interesa sa afle care este practica CCR in anumite privinte. Fiecare judecator vorbea despre deciziile mai importante pe care le-a redactat in ultima vreme. Ei nici nu prea puneau intrebari. Noi spuneam ce aveam de spus. Nu ne-au mustrat, nu ne-au intrebat despre activitatea Parlamentului sau a justitiei. Ii interesa doar activitatea noastra si doar despre asta discutam. La finalul fiecarei intalniri le spuneam in gluma ca sper sa fie ultima cand vin, dar asta in ideea ca se va ridica MCV. Prin decizia aceasta CCR face un pas mare la stanga-mprejur", a spus Zegrean pentru Ziare.com.
De altfel, Zegrean a remarcat că CCR a schimbat total paradigma comunicării cu Comisia Europeană înainte de a decide să-i întoarcă spatele, reducând contactele la nivel de președinte:
”La aceste discuţii nu participam doar eu, ca preşedinte, ci eram însoţit de toţi colegii magistraţi. S-a întâmplat să lipsească cineva doar când un magistrat nu era în localitate“, a adăugat Zegrean cu privire la faptul că, la întâlnirea cu oficlaii europeni, a participat doar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, însoţit de directorul său de cabinet şi de încă un magistrat asistent.
Declarațiile lui fostului președinte al CCR sunt susținute și de un fost ministru al Justiției care spune că nu e vorba de nicio angajare politică a CCR în aceste discuții ci, dimpotrivă, de obligații legale asumate odată cu intrarea în UE și care nu au nimic de-a face cu încălcarea vreunei suveranități ci cu obligații asumate prin tratatele ratificate:
"MCV este o obligatie legala care decurge din tratat, nu este obligatie politica. Toate rapoartele MCV arata ca CCR se afla in centrul statului de drept, deci alaturi de puterea judecatoreasca asigura independenta sistemului judiciar. Deci din perspectiva MCV si a celor care fac evaluarea indeplinirii obiectivelor era obligatorie intalnirea cu CCR. Straniu ar fi fost daca era evitata (...) nu era vorba aici despre explicatii, ci despre clarificari intre parteneri. Maine poate ca o alta institutie sau ministrul Justitiei va spune ca nu discuta pentru ca nu are chef (...) CCR nu are voie sa nu mai fie interesata cat timp, repet, nu e vorba despre obligatii politice, ci legale, pe baza carora noi am intrat in UE. Ele nu reprezinta o incalcare a suveranitatii, ci obligatii legale asumate prin tratate ratificate de toate Parlamentele UE, inclusiv al Romaniei. Asa cum pe drepturile omului aplicam prioritar legislatie europeana, asa datele pe MCV sunt obligatii”, a declarat Cristian Diaconescu pentru Ziare.com.
Surse din sistemul judiciar au declarat pentru „Adevărul“ că judecătoarea Mona Pivniceru a insistat ca CCR să nu mai fie implicată în discuţiile despre MCV, iar Plenul Curţii a votat favorabil. Singurul judecător care s-a opus acestei decizii a CCR este Livia Stanciu, au declarat pentru Ziare.com surse judiciare.
Solicitarea fostului ministru PSD Mona Pivniceru se suprapune cu mesajele venite dinspre guvern care a acreditat cu insistență în ultimul timp teza că UE va ridica raportul MCV pentru România odată cu preluarea președinției rotative a Consiliului UE. Or, la ultima sa vizită în România primvicepreședintele Frans Timmermans tocmai că a demontat optimismul nesusținut al oficialilor de la București, făcând referire în cheie ironică la o rugăminte în acest sens pe care premierul Dăncilă i-ar fi adresat-o.
În același registru temător față de puterea politică se încadrează și decizia CCR de a nu trimite legile Justiţiei, adoptate de majoritatea PSD-ALDE, Comisiei de la Veneţia, care verifică nu doar conectarea lor la legea fundamentală din România, așa cum face CCR, ci dacă prin ele se încalcă cumva independenţa Justiţiei sau a sistemului judiciar.
